Qatar vrea să vândă gaz lichefiat (GNL) către Europa, dar numai dacă țările UE acceptă contracte lungi, pe perioade de 10-20 de ani, au repetat de mai multe ori în acest an oficialii din Doha. 

„Qatar intenționează că insiste asupra unor condiții care să țină țările Uniunii Europene timp de 20 de ani în contracte de achiziții de gaze naturale lichefiate. Este o mișcare care va complica obiectivul UE de a reduce emisiile, reducând în același timp dependența de combustibilul rusesc”, a scris Bloomberg în mai 2022. 

Saad bin Sherida Al-Kaabi, ministrul energiei: „Qatar preferă contractele pe termen lung, indexate pe prețul petrolului”

La rându-i, ministrul energiei din Qatar, Saad bin Sherida Al-Kaabi, a declarat într-un interviu pentru Axios că Europa a făcut o greșeală în a forța să treacă la energie regenerabilă prea repede” și că „țara sa poate furniza gaze naturale lichefiate Europei timp de decenii, în ciuda planurilor UE de a se orienta rapid către surse regenerabile în urma crizei energetice legate de Ucraina”. 

Dar e nevoie de contracte pe 10-20 de ani a declarat Saad bin Sherida Al-Kaabi, ministrul energiei din Qatar.

Saad bin Sherida Al-Kaabi, ministrul energiei din Qatar | Foto: EPA

„Qatar preferă contractele pe termen lung, în general indexate pe prețul petrolului, pentru stabilitatea veniturilor, și are contracte de GNL pe termen lung de 15-20 de ani cu cumpărătorii asiatici”, a spus, citat de Reuters, ministrul energiei din Qatar.

Cristian Bușoi, președintele Comisiei de Energie din PE: „Qatar poate să furnizeze, dar este nevoie de acorduri pe termen mediu şi lung – între 10 şi 20 de ani”

În același timp, șeful comisiei de energie din Parlamentul European, românul Cristian Bușoi, a declarat la un forum de energie la București: „Qatarul poate să furnizeze importante cantităţi suplimentare, dar pentru asta este nevoie de acorduri pe termen mediu şi lung – între 10 şi 20 de ani – şi de investiţii semnificative care trebuie făcute în Qatar”, relatează Bursa. Bușoi a avut același discurs și față de livrările de gaz din SUA.

Cristian Bușoi | Foto: Hepta

Problema Qatarului este aceea că ar dori ca să nu existe o limitare a prețului, ceea ce UE insistă să obțină, iar altă problemă a producătorilor de GNL din Doha este să aibă garanții pe 10-20 de ani, poziție susținută în declarațiile sale și de Cristian Bușoi. 

Bușoi se explică: „Contractele sunt făcute de state. Noi, la PE, avem discuții, nimic altceva”

Bușoi a recunoscut vineri pentru Libertatea că a fost, în februarie 2020, într-o deplasare la Doha pe banii guvernului local. 

Inițial, politicianul PNL a spus că a fost „doar în calitate de europarlamentar”, dar când ziarul i-a atras atenția că el singur a scris pe Facebook că a mers la Doha „ca președinte al comisiei de Energie din Parlamentul European și ca președinte al comisiei de prietenie PE – Qatar”, Cristian Bușoi a recunoscut: „da, așa e, mi-am trecut acolo funcțiile”. 

Rugat să spună dacă această finanțare a lui nu e împotriva ideii că un ales al cetățenilor europeni, cu atât mai mult un șef de comisie, devine vulnerabil dacă primește beneficii de la un guvern care are interese comerciale la nivelul Parlamentului European, Bușoi a spus: „Nu cred că e o problemă”.

Întrebat punctual de Libertatea despre poziția sa referitoare la gazul din Qatar, Cristian Bușoi a spus: „Aceste contracte pentru gaz, din Qatar și de oriunde altundeva, sunt făcute de state. Noi, la nivelul Parlamentului European, avem discuții, nimic altceva”.

Bușoi a apărat guvernul din Qatar,  spunând că respectă drepturile omului și că e un stat model

Un alt domeniu unde poziția lui Cristian Bușoi se suprapune cu cea a Qatarului este respectarea drepturilor omului. Încă din 2021, când pregătirile construcțiilor pentru Campionatul Mondial erau în toi, Qatar a fost criticat pentru situația muncitorilor străini. Migranții din Asia au ajutat la ridicarea stadioanelor din Qatar și au muncit, în general, în condiții foarte grele, unele ducând la accidente și decese.

Qatar s-a apărat spunând că nu e adevărat, că a îmbunătățit condițiile cum nicio țară din Golful Persic nu a făcut-o.

În mai 2021, Cristian Bușoi a scris în cotidianul belgian La Libre un articol intitulat „Qatar, pe drumul cel bun”.  Europarlamentarul a spus că felul în care guvernul de la Doha tratează muncitorii străini poate fi un model pentru toate țările din regiune. 

Pe scurt: ce este Qatargate?

Procurorii din Bruxelles au arestat în ultimele zile mai multe persoane, inclusiv o vicepreședintă a Parlamentului European, Eva Kaili din Grecia, într-o anchetă care a zguduit forurile UE. 

Peste 1,5 milioane de euro, cash, au fost descoperiți în ceea ce anchetatorii belgieni susțin că e o operațiune de corupere de către Qatar a mai multor europarlamentari și oameni cu putere de decizie din zona europeană.

„Anchetatorii bănuiesc că plățile au făcut parte dintr-un efort mai amplu al Qatarului de a-și șterge imaginea pe fondul criticilor dure la adresa practicilor sale în materie de muncă și drepturile omului, potrivit rapoartelor presei”, a rezumat Bloomberg cazul. 

Vizate sunt și interesele economice ale Qatarului în Europa. Parlamentul European a anunțat că se suspendă toate derulările tratativelor cu Qatar. Și comisia de prietenie dintre Parlamentul European și Qatar, relansată în 2019 chiar de românul Cristian Bușoi, a fost desființată. 

Citește și:

Urmărește-ne pe Google News