Cum a ajuns partidul Dianei Șoșoacă să aibă numai candidați bărbați într-o comună din Sibiu. „Identificarea sexului n-a fost posibilă cu exactitate din interpretarea prenumelui”

„Listele de candidați pentru alegerea consiliilor locale și a consiliilor județene trebuie întocmite astfel încât să asigure reprezentarea ambelor sexe, cu excepția acelora care conțin un singur candidat”. Este prevederea formulată în articolul 7 din Legea 115/2015, privind alegerea autorităților locale. 

Chiar dacă lista SOS România pentru Consiliul Local Jina conține doar bărbați, Biroul Electoral de Circumscripție Jina a acceptat documentul depus. Primarul localității, Gheorghe Vasile Beschiu, candidat pentru postul de consilier local din partea PSD, a contestat în instanță hotărârea de validare a listei SOS de la Jina, iar prima fază a procesului a ajuns pe masa Judecătoriei Săliște. 

Lista, anulată în prima instanță

Cazul a fost analizat în regim de urgență, în 1 mai 2024. Judecătoria Săliște a admis contestația lui Beschiu și a anulat hotărârea prin care biroul electoral a validat lista. „Textul legal prevede în mod imperativ că lista de candidaţi pentru alegerea consiliului local trebuie să conţină atât persoane de sex feminin, cât şi persoane de sex masculin. Dispoziţia legală este neechivocă în sensul în care numai în situaţia unui singur candidat nu se impune în mod logic o astfel de condiţie”, se arată în sentința Judecătoriei Săliște. 

Recomandări

Dezastrul șinelor de tramvai din București: „Două cauciucuri le-am făcut praf. Cine-mi dă banii pe ele?”

Judecătorul care a admis contestația a mai arătat că, „deși nu există un text de lege care să sancţioneze cu nulitatea expresă o astfel de omisiune, în realitate sancţiunea ce intervine este nulitatea, consacrată virtual de legiuitor şi dedusă din modul de formulare a obligaţiei”. Instanța a admis că textul de lege îi poate îngrădi pe candidații de pe listă care îndeplinesc condițiile cerute de lege, dar aceștia, „înțelegând să candideze pe o listă, trebuie să se asigure că ambele sexe sunt reprezentate în respectiva circumscripție pe lista propusă de formațiunea politică din care fac parte”. 

„În realitate însă, această dispoziție obligă formațiunile politice ca, prin programele electorale și prin scopurile pe care și le propun, să antreneze ambele genuri în viața politică, dispoziția legislativă având ca punct de plecare constatarea împrejurării că persoanele de sex feminin nu au reprezentare adecvată în viața politică”, se mai arată în decizia Judecătoriei Săliște. 

Au invocat „sexul/genul cu care se identifică persoana”

Hotărârea Judecătoriei Săliște a fost contestată cu apel la Tribunalul Sibiu. În cererea de apel, Biroul Electoral Jina a arătat, printre altele, că lista depusă de Partidul SOS România respectă modelul prevăzut de lege și „nici unul dintre aceste acte normative nu prevede obligativitatea candidaților de a-și declara sexul pe care îl reprezintă”. 

Recomandări

Gigi Nețoiu, condamnat în „Dosarul Transferurilor”, s-a relansat în afaceri cu energie și imobiliare. Partener cu odraslele lui Cristi Borcea și Gabriel Oprea

„Membrii Biroului Electoral de Circumscripție nu au avut la dispoziție, nefiind solicitată de prevederile legale incidente, nicio declarație sau mențiune a candidaților cu privire la sex sau gen. Membrii Biroului Electoral de Circumscripție au avut la dispoziție numele și prenumele candidaților, identificarea sexului nefiind posibilă cu exactitate din interpretarea prenumelui, deoarece pot exista prenume folosite de către ambele sexe”, a mai arătat Biroul Electoral de Circumscripție, potrivit căruia mențiunea referitoare la sex de pe copia cărții de identitate nu poate fi luată în considerare, pentru că „există situații când această mențiune nu mai corespunde cu sexul/genul cu care se identifică persoana”. 

Nu s-a dovedit că există o femeie care a vrut să candideze

Tribunalul Sibiu a admis apelul Biroului Electoral Jina și a anulat sentința Judecătoriei Săliște, stabilind că lista de candidați SOS pentru Consiliul Local Jina este validă, chiar dacă printre candidați nu se găsește nicio femeie. 

Tribunalul a arătat că nerespectarea obligației prevăzute de lege nu atrage nulitatea absolută a listei, pentru invalidarea candidaturilor fiind nevoie să se dovedească faptul că „a existat cel puţin o femeie care ar fi dorit să fie înscrisă pe listele de candidaţi, dar a fost refuzată”. 

Recomandări

Revoltă pentru pâine în România comunistă. Cum a fost reprimat cu focuri de armă protestul minerilor din Motru, în octombrie 1981

„Tribunalul apreciază că nu se poate impune membrilor de partid să accepte candidaturi peste voința lor, doar pentru a se respecta această cerință legală”, se arată în sentința Tribunalului Sibiu, care este definitivă. 

Judecătorii au subliniat că, atât timp cât nu s-a dovedit că au existat cereri de a fi înscrise pe listă și din partea unor candidați femei, nu se poate concluziona că propunerea de candidatură este ilegală și ar trebui respinsă. 

„Dacă s-ar interpreta astfel s-ar ajunge în situația de a sancționa partidul respectiv în ansamblul său și, implicit, persoanele care au acceptat candidatura, pe motiv că nu au fost incluse propuneri de candidați de ambele sexe, chiar dacă nu au existat opțiuni de a candida din partea unor persoane de sex feminin, o astfel de conduită ducând la o încălcare gravă a dreptului de a fi ales, recunoscut de art. 37 din Constituția României”, au mai decis judecătorii Tribunalului Sibiu. 

Caz identic, soluționat diferit

Într-un caz identic, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a contestat lista de candidați a PNL la Consiliul Local Ponor, județul Alba, pentru că nu conține candidați femei. Judecătoria Aiud a respins cererea AUR argumentând că legea electorală are o secțiune dedicată respingerii candidaturilor, iar obligativitatea de reprezentare a ambelor sexe nu este în această secțiune, fiind la capitolul „recomandări”. 

„Instanța de judecată are în vedere și situația în care, la nivelul unei organizații, într-o circumscripție electorală, să nu existe candidate de sex feminin, doritoare să participe. Or, într-o astfel de situație, tratarea dispoziției anterior menționate drept imperative ar bloca candidaturile la nivelul acelei unități administrativ teritoriale, ceea ce este de neacceptat”, a mai decis Judecătoria Aiud. 

Și în acest caz, hotărârea a fost atacată cu apel, la Tribunalul Alba. Judecătorii de aici au admis contestația AUR și au lăsat PNL fără candidați la Consiliul Local Ponor. „Interpretarea dată de prima instanţă dispoziţiilor articolului 7 alin. 1 din Legea nr. 115/2015 în sensul că acesta constituie o normă de recomandare este eronată, deoarece caracterul imperativ al acestui text de lege rezultă din însăși formularea acestuia cu imperativul «trebuie», fiind instituită o singură excepţie, pentru situaţia în care lista de candidaţi conține un singur candidat”, a decis Tribunalul Alba. Aceeași instanță a arătat că în această situație este aplicabil articolul din lege potrivit căruia „candidaturile care nu îndeplinesc condițiile legale de fond și de formă se resping de către biroul electoral de circumscripție”.

Decizia Tribunalului Alba este definitivă. Cu toate acestea, liberalii au apelat și la o contestație în anulare, care este o cale extraordinară de atac, dar nu au avut câștig de cauză, contestația în anulare fiind respinsă pe procedură, fără a mai fi judecat fondul problemei. „Legea specială nu numai că nu prevede calea de atac împotriva unei hotărâri definitive, dar chiar suprimă orice cale de atac împotriva unei astfel de hotărâri”, este verdictul judecătorilor de la Tribunalul Alba pe masa cărora a ajuns contestația în anulare a PNL Alba.

Urmărește-ne pe Google News