Comentează„Elevii învaţă şi de pe internet, pentru ca le place să lase comentarii. Însă nicio metodă nu merge fără cealaltă; nu functionează e-learning fără profesor si nici invers. Eu lucrez foarte mult cu elevii mei suplimentar, facem cam 4-5 ore în plus pe săptămână la clasa a VIII-a mai ales. Această postare de pe Facebook a pornit de la o glumă, pentru că le-am spus că nici în timpul liber nu trebuie să uite aceste reguli de baza ale limbii române”, a povestit profesoara pentru HotNews.
Iată lecţia de pe Facebook de Limba română postată de Ramona Elena Chifan!
„Dragi elevi,
Deși vă bat cam 9 ore pe săptămână la cap (vă mulțumesc pentru prezența de 100% la cele 5 ore de pregătire suplimentară săptămânală, recunosc e o minune) știu că nimic nu are un mai mare impact asupra voastră ca facebook-ul și ale lui postări. Prin urmare, dați „like” dacă ați înțeles și „comm” dacă aveți nelămuriri
Corect este „frumoaso!” nu „frumoas-o!” și deja știți din melodia lui Krem cine are cratimă.
„Doar” se foloseşte cu forma pozitivă a verbului, iar „decât” cu cea negativă. (Ea are 25 de ani. Nu are decât 2 lei în buzunar.) Adverbul „decât” se mai folosește și atunci când construim propoziții comparative de inegalitate. (Antonia este mai deșteaptă decât Inna.)
Atunci când vreți să fiți amabili cu doamnele și/sau domnișoarele, nu vă adresați cu „dragele mele”. Tocmai le-ați făcut maşini care scot apa de pe fundul unui râu. Corect este „dragile”.
Atunci când planificați o ieșire la o cafenea sau la o cofetărie este impropriu să spuneți „căutăm locaţie”. Pentru că nu închiriați clădirea ca să vă petreceți restul zilelor acolo, ci beți doar un suc (nu altceva, sper). „Locaţie” înseamnă spaţiu pentru închiriat.
Corect este „Ce faci, păpușă?” nu „Ce faci, păpușe?” „Ă”-ul din final nu este ţărănesc, aşa cum v-ați fi aşteptat. Sfatul meu este să găsiți un apelativ ceva mai original (mai speşăl) dacă nu vreți să vi se răspundă cu „Bine, păpușel.” plus un ghiozdan sau o geantă în cap.
„Serviciu” şi nu „servici” – fie că e vorba despre locul unde vă veți câştiga pâinea (dacă promovați examenul de evaluare națională) sau serviciul de cafea pe care mama îl va arunca în capul vostru, pe lângă alte obiecte avute la îndemână (dacă nu îl promovați).
Structura „Vizavi de problema discutată anterior…” poate fi tradusă doar aşa: „peste stradă de problema discutată anterior…”. Pentru că „vizavi” nu înseamnă decât „peste stradă”, contrar părerii că un cuvânt de origine franceză poate fi abuzat cum avem noi chef. Dacă nu aveți probleme peste stradă, nu-l folosiți.
„Să aibă” şi nu „să aibe”. Ca să nu mai vorbim de şi mai urâciosul „să aive”. De asemenea, „Vroiam să vă rog să mă învoiți…” este greşit. „Voiai” să spui ceva, iar eu voiam să te exprimi corect și să fii prezent la oră.
Ştiți momentele alea în care cuvântul pe care îl scrieți are ca ultimă literă un „i” şi voi nu știți dacă trebuie să stea singur sau să îşi mai aducă vreo 2-3 prieteni? Ei bine, totul este ştiinţă.
Pentru a nu fi incult, trebuie să citeşti.
Nu fi nerăbdător, fii precaut.
Nu e important a şti câte postări sunt pe facebook într-o zi, ci este important să ştii lecțiile la limba română.
Verbul „a fi”, de obicei, dă cea mai mare bătaie de cap – „A fi sau a nu fi corigent, aceasta-i întrebarea”.
Se scrie „fii”, cu doi i, numai la:
– imperativ afirmativ: Fii cuminte!
– conjunctiv prezent, forma afirmativă şi forma negativă: Vreau să fii cuminte. Vreau să nu fii obraznic.
– viitorul format de la conjunctiv: o să fii, nu o să fii.
În rest e „fi”, cu un singur i:
– infinitiv: a fi;
– imperativ negativ: Nu fi obraznic!;
– condiţional prezent: aş fi, ai fi;
– condiţional perfect: aş fi fost, ai fi fost, ai fi spus, ai fi făcut;
– conjunctiv perfect: să fi ştiut, să fi fost, să fi avut;
– viitor: voi fi, vei fi;
– verb + FI: pot fi, poţi fi, să poată fi, să poţi fi, vei putea fi.
De asemenea, substantivele masculine cu rădăcina terminată în -i au la plural nearticulat -ii (i din rădăcină + i desinenţa de plural) şi la plural articulat -iii: copil – copii – copiii.
Copiii învață cu drag la limba română (primul i face parte din rădăcină, al doilea i este desinență de plural, iar al treilea i este articol hotărât).
Structura „Aveţi detalii în ataşament” se regăsește în aproape toate mail-urile. Există o problemă totuşi: ataşament înseamnă „afecţiune (puternică şi durabilă) faţă de cineva sau ceva. – Din fr. attachement.” Aşa că dacă nu vreți să includeți sentimentele în afaceri poate schimbați structura în „Aveți detalii în fișierul atașat” atunci când vă veți depune CV-urile”, a scris profesoara în mesajul ei pe reţeaua de socializare.
Citeşte şi: „O profesoară de limba română a reuşit APROAPE IMPOSIBILUL pe Facebook! LECŢIA EI DE GRAMATICĂ a devenit virală!”