În primele zile după ce Rusia a invadat Ucraina și Occidentul a impus sancțiuni federației, rubla s-a prăbușit. Numărul de ruble pentru un dolar american a scăzut rapid: de la aproximativ 78 la 138.
De atunci, sancțiunile s-au înăsprit, războiul continuă, însă evoluția rublei a fost neașteptată, arată analiza publicată în The Conversation de către Kirill Shakhnov.
Cursul de schimb valutar al oricărei țări este determinat de fluxurile de capital și de cele comerciale. Cu alte cuvinte, de banii care intră și ies din țară și de valoarea exporturilor în comparație cu a importurilor. În cazul rublei, fluxurile comerciale sunt de obicei mai importante, Rusia fiind un exportator major de petrol.
Prețul petrolului influențează puternic rubla – când prețul petrolului crește, rubla devine mai puternică, explică profesorul universitar.
Începând cu prima jumătate a anului 2020, prețul petrolului a crescut, ceea ce a consolidat rubla înainte de izbucnirea războiului.
Cum a combătut Rusia declinul rublei
Când rubla s-a prăbușit după invazia în Ucraina și a ajuns la cel mai scăzut nivel din istorie, Banca centrală a Rusiei a anunțat mai multe măsuri de susținere a monedei.
A interzis tranzacționarea în marjă, adică le-a interzis investitorilor să împrumute bani pentru a face pariuri pe piață mult mai mari decât își permit. Asta a însemnat că daunele aduse rublei nu au mai fost accentuate prin pariuri că aceasta va scădea în continuare.
Banca centrală și-a folosit, de asemenea, rezervele străine pentru a cumpăra ruble de pe piețele valutare pentru a ajuta la susținerea monedei naționale. Totuși, rubla a continuat să scadă, sugerând că măsurile nu au fost suficiente.
Unul dintre motive a fost pachetul de sancțiuni occidentale neașteptat și, probabil, cel mai sever impus vreodată, inclusiv înghețarea a 60% din rezervele internaționale de 643 de miliarde de dolari ale Rusiei. Acest pachet a limitat sever accesul băncii centrale ruse la activele sale din străinătate și capacitatea acesteia de a ridica rubla.
Banca centrală a răspuns pe 28 februarie cu un nou set de măsuri, printre care o creștere bruscă a ratei dobânzii principale de la 9,5% la 20%, o limitare a transferurile bancare către conturi străine la 10.000 de dolari pe lună, obligarea exportatorilor să schimbe 80% din veniturile lor valutare în termen de trei zile.
O lună mai târziu, președintele Putin a semnat și un decret special prin care impunea „țărilor neprietenoase” să plătească pentru gazul rusesc în ruble.
De ce a crescut rubla
Unul dintre motivele pentru care rubla s-a consolidat este reprezentat de restricțiile privind tranzacționarea în marjă și cele impuse asupra investitorilor străini. Datorită lor, volumele de tranzacționare au fost mult mai mici decât de obicei. Au ajutat și regula care obligă exportatorii să facă schimb de venituri din străinătate, și trecerea parțială la vânzarea de gaze în ruble.
Au jucat însă un rol important și alți factori care nu au legătură cu banca centrală rusă. De pildă, prețul petrolului a rămas ridicat. După ce a scăzut de la un vârf cu puțin peste 130 de dolari pe baril, la mijlocul lunii martie, la aproximativ 100 de dolari, câteva săptămâni mai târziu, acum este la aproximativ 120 de dolari.
Importurile Rusiei au fost, de asemenea, atenuate de exodul companiilor străine și de sancțiunile occidentale. Acest lucru a sporit surplusul de cont curent (valoarea exporturilor minus importurile, n.r.) la un maxim istoric, ceea ce întărește moneda.
Sancțiunile occidentale au lovit, dar au și ajutat Rusia
Acest dezechilibru comercial va continua pentru o vreme, ceea ce poate fi unul dintre motivele pentru care Rusia a slăbit unele dintre restricțiile din februarie-martie. Rata dobânzii a revenit la 9,5%, tranzacționarea în marjă este din nou permisă, iar rezidenții pot acum transfera până la 50.000 de dolari pe lună în conturi bancare străine.
Cu alte cuvinte, Rusia are acoperire pentru a trece la o bază financiară mai normală datorită sancțiunilor occidentale, notează Kirill Shakhnov. Expertul subliniază însă că există și un revers al medaliei: sancțiunile Vestului îi împiedică pe ruși să cheltuiască aceste ruble relativ puternice fie pe importuri, fie în străinătate din cauza restricțiilor de călătorie.
Așadar, deși moneda și-a păstrat valoarea, utilitatea ei este foarte slăbită, conchide expertul.
Vezi rezultatele alegerilor prezidențiale – turul 1 și află când este turul al doilea al votului pentru președinție!