Cum a ajuns Slovenia să ia în serios sănătatea mintală. „Boala nu e stigmatizată”

Libertatea a discutat cu Matej Vinko, specialist în sănătate mintală la Institutul Național de Sănătate Publică din Slovenia, despre cum pot fi interpretate cifrele din recentul studiu Eurostat despre prevalența depresiei în țările din UE, dar și despre serviciile de sănătate mintală existente la nivelul Sloveniei.

Deși e doar puțin mai mare decât Bucureștiul la nivel de populație, Slovenia are o rețea funcțională de 20 centre de sănătate mintală, pe cale să se extindă, unde oamenii pot beneficia de servicii gratuite de psihoterapie, psihiatrie sau logopedie.

– Cum pot fi interpretate rezultatele Eurostat?
– Matej Vinko: Întrebarea din studiul Eurostat era despre depresie cronică. Faptul că oamenii au bifat căsuța respectivă poate să însemne multe lucruri. Nu înseamnă neapărat că depresia a fost diagnosticată de către specialiști, ci doar că ei consideră că suferă de asta.

15% din populație e un procent foarte mare, într-adevăr. O altă cercetare despre prevalența depresiei în rândul populației din țările din UE, publicată în 2019 și realizată cu date de la European Health Interview Survey (EHIS), a indicat un procent mult mai mic de oameni care suferă de depresie în Slovenia (7,3%). Asta arată că există o discrepanță între ce simt oamenii, ce boală cred că au și cum i-ar diagnostica profesioniștii din domeniul sănătății mintale, dacă oamenii ar căuta ajutor profesionist. 

Recomandări

Medicii ieșeni vizați de o anchetă DIICOT privind traficul și consumul de droguri au fost antrenați și plătiți pe bani europeni. „Petreceau cu ușa-nchisă în timpul gărzilor!”

Datele Eurostat indică și că oamenii se simt suficient de confortabil să spună că suferă de depresie, ceea ce nu înseamnă neapărat că sunt mai literați în legătură cu depresia. Ele pot să însemne și că oamenii au diferite probleme de sănătate mintală, care pot fi sau pot să nu fie corelate cu depresie, pe care ei le interpretează ca depresie. 

– În România există încă o stigmă puternică față de problemele de sănătate mintală.  Cum e situația în Slovenia? 
– Dacă un procent semnificativ din populație declară că suferă de depresie poate să însemne că boala în sine nu e stigmatizată.

Cursuri despre sănătate mintală în centre de stat 

– Care ar fi principalele servicii de sănătate mintală în Slovenia?
– Am depus mult efort să dezvoltăm servicii la nivelul primar al sistemului de sănătate. 

Am deschis aproape 70 de centre de promovare a sănătății (health promotion centers -HPCs) la nivel național, care pun accentul nu pe tratament, ci mai mult pe prevenire și pe partea de recuperare și reabilitare, pe a învăța cum să trăiești, pe termen lung, cu o boală. În aceste centre se oferă și cursuri pentru populația generală pe teme de sănătate mintală, despre cum să faci față stresului, depresiei etc. Cursurile sunt ținute de psihologi sau alți specialiști. Ăsta ar fi un prim palier al serviciilor dezvoltate. 

Recomandări

Proteste de amploare împotriva lui Călin Georgescu în București, Cluj și Timișoara | VIDEO

Al doilea palier ar fi centrele de sănătate mintală, pe care le-am deschis mai recent, care sunt de două feluri: centre pentru copii și adolescenți, respectiv centre pentru adulți. 

Oferă servicii multidisciplinare, sunt orientate pe pacient și funcționează în cadrul comunității. Încă dezvoltăm rețeaua, dar avem până acum 10 astfel de centre pentru copii și adolescenți și 10 pentru adulți. Scopul e să ajungem la cel puțin 20 de centre de sănătate mintală pentru adulți, și la un astfel de centru la câte 50.000 de copii și adolescenți.

– Apelează oamenii la serviciile acestor centre de sănătate mintală?  
– Da. Au fost deschise de peste un an și primirea a fost foarte, foarte bună. Mai ales înainte să înceapă pandemia, numărul de pacienți tratați era foarte mare. Un aspect important e că poți să primești ajutor și să beneficiezi de serviciile din centre fără să ai nevoie de o trimitere. Te prezinți pur și simplu la centru. 

Acolo treci, mai întâi, printr-o evaluare făcută de un specialist, care vede dacă e o urgență, ce profesioniști ar trebui implicați în tratament, dacă e nevoie de logopezi, de psihologi clinicieni sau de psihiatri, în funcție de fiecare pacient. Apoi e realizat un plan de tratament. 

Recomandări

Vicepreședintele ANCOM Pavel Popescu cere suspendarea TikTok în România. Rețeaua socială ar putea fi interzisă până la terminarea anchetelor privind alegerile

Ajutorul specializat vine în cadrul comunității, nu doar la spital

– Dacă suferi de o problemă de sănătate mintală serioasă, nu ești trimis la un spital de psihiatrie, ci poți să beneficiezi de serviciile unui psihiatru chiar la centru? 
– Bineînțeles. Asta e toată ideea. Slovenia a avut, în mod tradițional, un sistem de sănătate mintală bazat pe instituționalizare. Cred că e la fel și în România. Încercarea noastră e de a muta aceste servicii din instituții și spitale în cadrul comunității. Vrem să tratăm cât mai mulți pacienți în aceste centre, dar deocamdată avem niște limite la nivel de capacitate. 

Gratuit la stat, dar cu limite 

– Sunt gratuite serviciile oferite în centrele de sănătate mintală?
– Da, sunt gratuite. Sunt acoperite de asigurarea de sănătate. 

– În România, serviciile de psihoterapie sunt oferite preponderent în mediul privat și trebuie să plătești pentru ele. Cum e situația în Slovenia? 
– Din păcate, nu avem o reglementare foarte bună a serviciilor de psihoterapie în Slovenia. E pe agenda noastră să creăm un cadrul de reglementare. În momentul de față, sunt greu accesibile. Psihoterapia făcută în centrele de sănătate mintală e acoperită de asigurare, însă există o limită de timp, de câte ședințe poți să faci, și de numărul de pacienți care pot beneficia de ea. Încă nu am atins capacitatea maximă, putem funcționa așa cum am plănuit. Însă fără o reglementare a serviciilor de terapie, vom ajunge acolo.

– Dacă mergi la un terapeut privat, plătești din buzunarul tău și în Slovenia?
– Da.

– E văzută sănătatea mintală ca o prioritate în Slovenia, la nivel de politici publice, de fonduri alocate? 
– Nu a fost văzută ca o prioritate multă vreme, dar vremurile par că se schimbă. Pandemia de Covid-19 a scos la iveală că sunt mulți oameni care suferă de probleme de sănătate mintală – nu neapărat tulburări psihiatrice, dar probleme serioase care afectează felul în care trăiesc oamenii și calitatea vieții – și că nu avem un sistem care să acopere aceste nevoi. 

Urmărește-ne pe Google News