Cum a ajuns STB să cumpere măști de sute de mii de lei de la firma de apă îmbuteliată a unui fost consilier de-al lui Meleșcanu, condamnat pentru înșelăciune

În perioada 1-8 aprilie 2020, STB a cumpărat direct măști sanitare, prin două contracte separate.

Primul contract, atribuit la 1 aprilie, are o valoare de 580.000 de lei și a fost încheiat cu firma Alias Prime SRL, aparținând unei anume Alia Spancec. Firma Alias Prime figura, în 2019, cu un singur angajat.

În platforma de achiziții publice SICAP, firma Alias Prime SRL deținută de Alia Spancec figurează cu un singur contract atribuit direct de la începutul anului și până în prezent, cel încheiat cu STB pentru livrarea de măști sanitare.

Un singur contract cu măști, restul cu apă îmbuteliată

Cel de-al doilea contract, atribuit la 8 aprilie, ajunge la 245.000 de lei și a fost atribuit firmei SC Nisre SRL, care se ocupă, în mod normal, cu livrarea de apă îmbuteliată. Firma SC Nisre SRL este deținută, la rândul ei, de Nathaniel Geană, care în 2019 apărea în campania electorală pentru alegerile prezidențiale drept consilier al lui Teodor Meleșcanu.

Recomandări

Imobiliare.ro: Chiria medie a ajuns la 550 de euro pentru un apartament de două camere. Studenții scumpesc piața cu 20%

În luna februarie a acestui an, numele lui Geană a fost vehiculat drept variantă de candidat al PSD pentru Primăria Câmpina, dar PSD nu a confirmat oficial informația.

Libertatea a încercat să ia legătura cu Nathaniel Geană pentru a afla cum explică faptul că societatea sa, specializată în livrarea de apă plată, a furnizat măști către STB, însă la numărul de telefon indicat în SEAP ca aparținând firmei sale nu ne-a răspuns nimeni.

Firma lui Nathaniel Geană figurează cu mai multe contracte, însă toate, cu excepția celui încheiat cu STB, sunt pentru furnizarea de apă îmbuteliată.

Agenția de Achiziții Publice evită să spună dacă STB a încălcat legea

Ambele contracte încheiate de STB depășesc cu mult pragul de achiziții directe prevăzut de Legea 98/2016, care stabilește că autoritățile pot cumpăra direct produse în valoare de maximum 135.000 de lei.

În răspunsul primit de Libertatea de la reprezentanții Agenției Naționale pentru Achiziții Publice (ANAP) , aceștia evită să precizeze limpede dacă STB a încălcat sau nu legea, însă precizează că, în mod normal, în cazuri de extremă urgență, așa cum a fost situația pandemiei de coronavirus, autoritățile au la dispoziție un mecanism diferit de cumpărare directă, și anume, negocierea fără publicare prealabilă.

Recomandări

Subiecte Istorie BAC 2024, sesiunea de toamnă. Ce le-a picat elevilor la proba obligatorie a profilului la Bacalaureat

Astfel, ANAP citează din Legea 98/2016 și invocă articolul 104 care prevede că, în cazurile în care procedurile de achiziție uzuale nu pot fi folosite, din același motiv al urgenței, “autoritatea are dreptul de a aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare”.

“Prin urmare”, se arată în același răspuns, “în cazul în care o autoritate contractantă achiziționează direct produse, cu depășirea pragului precizat (…), iar această atribuire nu se încadrează în prevederile art. 104, mai sus menționat, nefiind îndeplinite condițiile specifice prevăzute de lege pentru aplicarea acestei proceduri, devin incidente dispozițiile art. 224 din lege, acest fapt fiind de natură de a atrage răspunderea contravențională a autorității contractante”.

Conform ANAP, amenzile sunt cuprinse între 5.000 de lei și 30.000 de lei, însă răspunsul Agenției face trimitere către Curtea de Conturi, care ar trebui să verifice contractele după semnarea acestora.

Recomandări

Subiecte Matematică BAC 2024, sesiunea de toamnă. Ce le-a picat elevilor la proba obligatorie a profilului la Bacalaureat

STB invocă decretul lui Iohannis privind starea de urgență

Într-un răspuns oferit Libertatea pe tema acestor două contracte, STB invocă nu Legea achizițiilor publice, ci Decretul nr. 195 al președintelui Klaus Iohannis.

“Așa cum știți și dumneavoastră, în perioada 16.03.2020-14.05.2020, România s-a aflat în stare de urgență, conform Decretului nr. 195 emis de Președintele României privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României (…). În acest context, toate achizițiile care au privit prevenirea și combaterea îmbolnăvirii cu noul coronavirus s-au desfășurat în concordanță cu art. 10 din Decretul nr. 195 emis de Președintele României (…)”, se arată în răspunsul STB.

În plus, STB precizează că achizițiile au fost verificate de Curtea de Conturi:

“De asemenea, Curtea de Control (sic!) a României a efectuat un control la STB, care a vizat achizițiile desfășurate pe perioada stării de urgență (…), control încheiat cu un raport favorabil din partea acesteia. În consecință, considerăm ca total nefondată afirmația dumneavoastră conform căreia este vorba despre o încălcare a legii de către STB SA, întrucât Societatea a acționat doar în litera și spiritul legii”, se arată în răspunsul STB.

Ce spune decretul lui Iohannis

Decretul 195 semnat de președintele Klaus Iohannis stipulează, la articolul 10, doar atât: “Autoritățile publice centrale, precum și entitățile juridice în care statul este acționar majoritar pot achiziționa în mod direct materiale și echipamente necesare combaterii acestei epidemii”.

Nu este prevăzut vreun prag până la care pot ajunge aceste achiziții și, de altfel, spun experții în domeniu, nu este limpede nici dacă decretul prezidențial poate prevala în fața Legii 98/2016. Cu alte cuvinte, este o încurcătură legislativă.

Iar beneficiarii acestei încurcături legislative sunt firmele care au încheiat direct contracte cu instituțiile statului – în acest caz, STB-ul din subordinea Primăriei București.

Dilemă: ce contează, decretul sau legea achizițiilor?

Contactat de Libertatea, expertul în bună guvernare Septimius Pârvu, de la Expert Forum, spune că, în perioada care a urmat acestui prim decret prezidențial (a urmat un al doilea, în care președintele a încercat să clarifice unele articole, inclusiv pe cel legat de achizițiile directe – n.r.), lucrurile au fost “haotice”. În continuare, spune el, experții nu reușesc să se pună de acord în ce privește puterea de reglementare a decretelor prezidențiale, comparativ cu Legea achizițiilor.

“Primul decret a fost haotic. În al doilea decret, au încercat să mai repare din formularea din primul, pentru că nu se înțelegea foarte bine dacă poți face achiziții și dacă depășesc pragul, și dacă nu depășesc pragul. Deci, a fost o perioadă de neclaritate. Au fost instituții care au trecut pragul, instituții care nu l-au trecut – fiecare s-a descurcat așa cum a putut. A apărut o recomandare a Comisiei Europene, iar Comisia Europeană a zis că avem procedura de negociere fără publicare, care era o alternativă perfect legală și decentă la a face achiziții directe”, susține reprezentantul Expert Forum.

Achiziția directă este o procedură care nu implică prea multă transparență și care are niște limite de preț destul de joase. Majoritatea prevederilor care se aplică achizițiilor normale nu se aplică și procedurii de cumpărare directă. Întrebarea e dacă prevalează decretul față de Legea achizițiilor. Noi am avut o dezbatere legată de asta și părerile sunt împărțite – nu există, în acest moment, un consens

Septimius Pârvu, Expert Forum

Curtea de Conturi: Nu am constatat nereguli la STB

Curtea de Conturi a răspuns, miercuri, solicitării reporterilor Libertatea de a preciza rezultatul controlului la STB pentru achizițiile efectuate în perioada stării de urgență. În răspuns, reprezentanții Curții susțin că, în cazul achizițiilor menționate, nu s-au constatat abateri de la normele legale. 

“În perioada 2.06.2020-15.06.2020, Camera de Conturi București a efectuat la Societatea de Transport București SA o acțiune privind controlul modului de gestionare a resurselor publice pe perioada stării de urgență 15.03.2020-15.05.2020, fiind întocmit Raportul de control înregistrat la Societatea de Transport București SA cu nr. 6938/15.06.2020 și la Camera de Conturi București sub nr. 2175/Ds.36/15.06.2020. În urma verificărilor, nu s-au constatat abateri de la legalitate și regularitate”, se arată în răspuns. 

Conform aceluiași răspuns, Curtea a luat în calcul Decretul nr. 195/16.03.2020, în baza căruia instituțiile publice au putut face achiziții cu depășirea pragului prevăzut de Legea achizițiilor publice 98/2016. 

Raportul privind achizițiile efectuate în perioada stării de urgență urmează să fie prezentat Parlamentului, după care va fi făcut public pe pagina de internet a instituției.

Urmărește-ne pe Google News