Cum a ajuns un politician PSD într-o închisoare din California – Investigație Los Angeles Times împreună cu un reporter Libertatea

• Din primăvară și până acum, poliția din California a arestat cel puțin 60 de oameni, aproape toți români sau cu legături în România, pentru fraude cu carduri bancare, conform autorităților americane.
• La investigația publicată de LA Times joi, 8 iunie, a contribuit și un reporter Libertatea.
• O altă investigație realizată în cooperare internațională a fost cea publicată de Libertatea și Der Spiegel în 23 martie și 24 martie 2023. Jurnalistele Diana Meseșan (Libertatea) și Lina Verschwele (Spiegel) au investigat felul în care se plasează adolescenții germani cu probleme în România, un fenomen netransparent, unul dintre acești tineri ajungând să comită o crimă.

Virgil Negru, în vârstă de 40 de ani, este unul dintre românii arestați de autoritățile americane pentru fraude cu carduri bancare. A fost până recent consilier local în Eforie, județul Constanța, din partea PSD, iar de peste două luni se află după gratii în orașul Ventura, situat la nord-vest de Los Angeles, statul California. 

Negru este acuzat că a încercat să fure banii destinați persoanelor asistate social. Polițiștii l-au prins pe Negru pe 1 aprilie, dimineața, chiar înainte să extragă banii dintr-un bancomat, se arată în articolul semnat de jurnalistele Rebecca Ellis (L.A. Times) și Cristina Radu (Libertatea).

În Eforie, orașul natal al lui Virgil Negru, primele semne de întrebare au început să apară după ce nu a mai participat la ședințele de Consiliu Local. Ultima dată a fost văzut în primărie în februarie. Pe 26 aprilie, Consiliul a decis suspendarea. Între timp, colegii săi din PSD l-au exclus din partid.

Presa din România a relatat foarte puțin pe subiect, în mare, că un consilier local din Eforie a fost arestat în SUA. Localnicii și oamenii din primărie au asociat știrea cu dispariția sa bruscă.

Virgil Negru nu este foarte popular în Eforie, un oraș cu o populație de circa 10.000 de locuitori . Cei care l-au cunoscut fie prin activitatea sa, fie ca vecin, pentru că este născut acolo, îl descriu ca o persoană decentă, „de partea oamenilor”.

Lucia Sărăcilă, consilier local PMP, îl cunoaște de când era copil, dar a avut mai mult contact cu el de când acesta a devenit consilier local. Virgil Negru se află la al doilea mandat de consilier, venit acum în locul unui alt social-democrat care a decedat, la începutul anului trecut.

Sărăcilă spune că Negru era uneori „certăreț” în ședințe, dar, de regulă, bine intenționat. Nici ea nu înțelege cum a ajuns după gratii, în America – a fost un copil bun, deștept, spune ea. „Nu credeam că este capabil de așa ceva. Nimeni nu se aștepta la asta”, a spus consiliera.

„Nu ar fi făcut ceva prin care să-și facă familia de râs”

Mama lui Virgil Negru, Georgiana Negru, care până de curând a lucrat ca îngrijitoare de bătrâni în Italia, crede că acesta este pur și simplu plecat din oraș în vizită la rude și prieteni. Susține că vorbește cu el în fiecare zi și că i-a spus că totul este o minciună.

„Dacă ar fi avut acești bani, câștigați atât de ușor, aș mai fi mers eu în Italia?”, a spus ea, stând lângă grădina cu flori din casa ei din Eforie. „Nu ar fi făcut ceva prin care să-și facă familia de râs”, a continuat ea.

Nu i se pare neobișnuită lunga perioadă de timp petrecută de Negru în străinătate, pentru că acesta pleca în mod regulat luni întregi pentru a vizita oameni în țări străine.

„Virgil are o armată de prieteni”, a declarat mama sa.

Cum acționează românii care fraudează cardurile în America

Astfel de infracțiuni au crescut în ultimii doi ani, notează LA Times, și s-au transformat într-un adevărat fenomen. California a pierdut peste 86 de milioane de dolari în bonuri alimentare în felul acesta.

Autoritățile americane spun că românii arestați în California fac parte dintr-o schemă mai amplă în care ei practică „munca de teren”, adică clonează cardurile și extrag banii din ATM-uri. Banii se duc mai sus pe scara ierarhică.

În statele americane, persoanele cu venituri reduse primesc lunar o sumă de bani pe niște carduri speciale de la stat, numite carduri EBT – Electronic benefit transfer – care nu sunt însă bine securizate printr-un cip, ca orice card bancar. Schema este așa: clonează cardurile, iar la prima oră a zilei în care știu că banii urmează să fie virați îi scot de pe card.

Poliția a stabilit o cauțiune de 150.000 de dolari. A pledat vinovat la acuzația de furt de identitate și a refuzat, prin avocatul său, să facă vreun comentariu public. 

„Subvenționăm crima organizată”

Poliția din California spune că mulți dintre românii arestați au fost recrutați din restaurante sau cafenele în care se strâng de obicei cei nevorbitori de limba engleză. Din acest punct, s-au format un fel de echipe, fiecare cu propria structură ierarhică și cu propriul lider. Această descentralizare a muncii a făcut ca „echipele” de skimming (infracțiune informațională, n.r.) să fie atât de greu de depistat de polițiști.

Lansarea cardurilor de ajutor securizate ar putea dura ani, astfel că agențiile de servicii sociale și autoritățile se străduiesc să salveze milioane de dolari ai contribuabililor, destinați celor mai nevoiași din regiune, de la a fi spălați în România în fiecare lună.

„Practic, subvenționăm crima organizată”, a declarat Nick Ippolito, un director adjunct al Departamentului de Servicii Sociale Publice din LA.

„Un laborator de skimming” într-un apartament al românilor

La începutul lunii mai, agenții FBI au destructurat un astfel de grup. Au găsit „laboratorul de skimming” într-un apartament cu patru camere în Los Angeles, cu multe calculatoare, camere video foarte mici și aparate cu care clonau cardurile.

Cele patru persoane arestate atunci „au venit din România cu scopul de a comite furt de identitate pe o scară industrială”, au spus procurorii americani. FBI-ul a găsit în „laborator” peste 1.400 de carduri.

În California, victimele fraudelor cu carduri sociale primesc banii înapoi de la stat în maximum două săptămâni. Dar timpul a început deja să se lungească pe mai multe săptămâni, serviciile sociale fiind copleșite de muncă din cauza amplorii fenomenului.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro