ComenteazăColoniștii puritani englezi care s-au stabilit în New England (în jurul anilor 1630 aveau o îngrijorare legată de bisericile pe care le construiau: Cum puteau să se asigure că duhovnicii vor fi alfabetizați? Răspunsul lor a fost Universitatea Harvard, numită după un pastor, John Harvard, o școală înființată pentru a educa preoții, sub deviza „Adevăr pentru Hristos și Biserică”.
Aproape patru secole mai târziu, organizația de capelani de la Harvard și-a ales ca următor președinte un ateu pe nume Greg Epstein, care și-a asumat postul în această săptămână, arată the New York Times.
O conversație despre ce înseamnă a fi „un om bun”
Epstein, 44 de ani, autor al cărții „Bun fără Dumnezeu”, va coordona activitățile a peste 40 de capelani universitari, care conduc comunitățile creștine, evreiești, hinduse, budiste și alte religii din campus.
Mulți studenți de la Harvard atestă influența pe care Epstein a avut-o asupra vieții lor spirituale.
„Există un grup în creștere de oameni care nu se mai identifică cu nicio tradiție religioasă, dar care încă au o nevoie reală de conversație și sprijin în ceea ce înseamnă a fi un om bun și a trăi o viață etică”, susține Epstein.
El a fost crescut într-o gospodărie evreiască și a fost capelan umanist la Harvard din 2005, învățând studenții despre mișcarea progresistă – care se centrează pe relațiile oamenilor între ei, în loc de cea între ei și Dumnezeu.
Ales în unanimitate
Pentru colegii preoți ai lui Epstein, noțiunea de a fi condus de un ateu nu este atât de contraintuitivă pe cât s-ar părea; alegerea sa a fost unanimă, noul capelan șef fiind cunoscut pentru că vrea să mențină deschisă comunicarea între oameni cu credințe diferite.
Un sondaj Harvard Crimson a constatat că studenții din promoția 2019 au fost de două ori mai predispuși să se identifice drept atei sau agnostici decât tinerii de 18 ani din populația generală.
Pentru Epstein, a deveni șeful organizației vine ca o afirmare a unui efort de ani întregi, început de predecesorul său: acela de a preda noțiuni despre umanism într-un campus cu rădăcini religioase tradiționale.
„Nu căutăm răspunsuri la un zeu”, a spus Epstein. „Noi ne suntem răspunsurile reciproce”.
Studenții care caută un sens spiritual
Unii dintre studenții atrași de comunitatea laică a lui Greg Epstein sunt refugiați religioși, oameni crescuți în comunități care respectă cu strictețe normele cultelor și care ajung la facultate căutând un sens spiritual într-o formă mai puțin rigidă.
Adelle Goldenberg, în vârstă de 22 de ani, a crescut în comunitatea hasidică din Brooklyn, unde își amintește că i s-a spus că nu poate merge la facultate. În copilărie, când era întrebată ce vrea să fie când va crește, răspundea simplu: o mireasă.
Când a împlinit 19 ani, a aplicat în secret la Harvard și a fugit din comunitate.
Odată ajunsă la Harvard, era precaută în asumarea oricărei etichete religioase, dar tot dorea să găsească oameni care se luptă cu probleme mai profunde decât realizările academice. A început să participe la întâlnirile grupului umanist și a descoperit în Greg Epstein un mentor, a spus ea pentru The New York Times.
Goldenberg a realizat cât de incongruent este prezentul ei față de viitorul pe care și-l imagina familia ei pentru ea în momentul în care mama i-a cerut să vadă anuarul universitar: „Nu cred că o să-ți placă. Scrie că am fost copreședintă a Umaniștilor, Ateilor și Agnosticilor de la Harvard. Și îmi poți vedea umerii”, i-a spus ea atunci.
Un fenomen în creștere
Fenomenul nerelegiozității este în creștere cu mult dincolo de porțile Harvardului. A devenit cea mai rapidă creștere a preferințelor religioase din țară, mai mult de 20 la sută dintre oameni se identifică drept ateu, agnostic sau nereligios – numiți „nones”. Acest lucru se întâmplă inclusiv cu patru din 10 mileniali.
Motivele pentru care mai mulți tineri americani nu se afiliază unei religii, în cea mai religioasă țară dezvoltată din lume, sunt variate. Sociologul Christian Smith atribuie această tendință unui cumul de factori, precum:
- alianței tot mai intense dintre Partidul Republican și dreapta creștină;
- declinului încrederii în instituții;
- scepticismului religios în creștere în urma atacurilor teroriste din 11 septembrie;
- o distanțare de structurile familiale tradiționale care se concentrau pe biserică.
Comunitatea lui Greg Epstein își dorește tot mai mult să găsească un sens care să nu fie bazat pe credința în Dumnezeu. „Să poți găsi valori și ritualuri, dar să nu crezi în magie, este un lucru puternic”, a spus A.J. Kumar, care a ocupat funcția de președinte al unui grup de studenți absolvenți umaniști din Harvard, mai notează The New York Times.