ComenteazăPremierul Shinzo Abe a anunţat luni încetarea stării de urgenţă în întreaga Japonie, într-un moment în care numărul infecțiilor a scăzut substanțial, inclusiv în marile orașe precum Tokyo, notează Reuters.
Per total, Japonia s-a descurcat excelent. Până duminică, în toată țara se înregistraseră oficial 16.581 de cazuri de contaminare cu coronavirus, din care 830 au dus la decese.
Mai interesant este că Japonia a reușit să controleze epidemia fără să apeleze la strategiile obișnuite de succes ale altor țări. Mai exact, nu a impus un lockdown și nu a derulat o campanie de testare în masă, scrie Time.
Japonia a testat doar 0,2% din populație, una dintre cele mai mici rate de testare din toate țările dezvoltate. Autoritățile nu au folosit nici aplicații sofisticate pentru monitorizarea deplasării suspecților de COVID.
Și totuși, în acest moment, Japonia are sub 1.000 de decese, un bilanț mult mai mic decât al tuturor statelor din G7, grupul țărilor puternic dezvoltate.
Analiza motivelor pentru care Japonia a reușit să controleze epidemia în ciuda faptului că a evitat să aplice regulile de succes din alte colțuri ale lumii a devenit o conversație națională, scrie Time.
”Simpla consultare a cifrei deceselor ne arată că Japonia a avut succes”, spune Mikihito Tanaka, profesor la Universitatea Waseda, specializat în comunicare și membru al grupului de experți care consiliază guvernul pe tema virusului.
Dar nici experții nu știu motivul acestui succes.
Mikihito Tanaka, profesor la Universitatea Waseda
Pe o listă care conține posibile motive pentru povestea de succes a Japoniei, care s-a și viralizat în țară, se află mai multe argumente, precum cultura purtatului măștii, gradul redus de obezitate a cetățenilor sau decizia oficialilor de a închide școlile devreme, în ciuda criticilor.
Un alt motiv luat în calcul ar fi cel al unei tulpini de virus mai puțin agresive.
Printre motivele mai neașteptate se află și unul care susține că japonezii emit mai puțini stropi de salivă atunci când vorbesc, în comparație cu alte limbi. Iar un alt motiv la fel de firav luat în calcul este cel al unei mâncări tradiționale, Natto, pe bază de boabe de soia fermentate, care ar întări sistemul imunitar.
”Nu este meritul guvernului”
Reușita Japoniei este cu atât mai demnă de luat în seamă cu cât acum ceva mai mult de o lună, experții avertizau că Japonia riscă să devină unul dintre epicentrele epidemiei de COVID.
Guvernul a fost inițial criticat pentru felul în care a coordonat situația de la bordul navei de croazieră Diamond Princess, dar și pentru că minimaliza gravitatea epidemiei, în speranța că ar mai putea organiza Jocurile Olimpice, între timp amânate.
Japonia testa prea puțini oameni și se ocupa în special de focarele de infecție, în loc să spitalizeze bolnavii asimptomatici sau cu simptome ușoare.
Restricții nu prea au fost aplicate. Guvernul le-a cerut cetățenilor să evite drumurile care nu sunt esențiale, să muncească de acasă, acolo unde este posibil și să mențină distanța socială.
Iar prestația premierului Shinzo Abe a fost inegală, potrivit lui Tobias Harris, un expert în politică japoneză la grupul de consultanță Teneo, citat de The Guardian.
Cred că (premierul) s-a chinuit să stea în control de la bun început, nu a comunicat eficient și nu a fost bine sfătuit de consilierii săi.
Tobias Harris, expert în politica japoneză:
Și alți experți sunt de acord cu această opinie. ”Nu cred că numărul mic de infecții se datorează politicilor guvernului”, spune Ryuji Koike, director adjunct al Spitalului Universitar Medical și Dentar din Tokyo.
”Cred că Japonia se descurcă bine mulțumită unor lucruri care nu pot măsurate, cum ar fi obiceiurile zilnice și comportamentul japonezilor”, spune Koike.
Anchete epidemiologice eficiente
Japonezii sunt într-adevăr mai bine pregătiți, comportamental, pentru o epidemie. Măștile sunt obișnuite în timpul sezoanelor de gripă, iar primăvara sunt purtate și de oamenii cu alergii.
Faptul că oamenii se înclină unul în fața celuilalt, în loc să dea mâna ar putea să fie de asemenea important, așa cum vitală poate fi și igiena personală care joacă un rol major în Japonia sau simplul fapt că oamenii își scot pantofii atunci când intră în casă.
Dar în vreme ce toată lumea a fost de acord că răspunsul guvernului central la epidemie a fost doar parțial eficient, experții s-au grăbit să atragă atenția asupra rolului jucat de anchetele epidemiologice derulate de autoritățile medicale.
Anchetele au fost posibile mulțumită unui sistem eficient de direcții de sănătate publică care angajează în jur de 50.000 de asistente specializate în detectarea infecțiilor.
”Este foarte analog. Nu se bazează pe aplicații, așa cum este sistemul din Singapore. În ciuda acestui lucru, a fost un sistem foarte folositor”, declară pentru Time, Kazuto Suzuki, profesor de politici publice la University Hokkaido.
Pericolul nu a trecut
Chiar dacă starea de urgență a fost ridicată, experții au avertizat că viața nu se va întoarce la normal.
Când numărul de noi cazuri începuse să scadă la începutul lui martie, tot mai mulți oameni deveniseră optimiști că ce e mai rău a trecut. Dar apoi, numărul de cazuri a început să crească iarăși și a declanșat starea de urgență ridicată abia luni.
Dacă un al doilea val epidemic va veni la toamnă, așa cum avertizează experții, riscul pentru Japonia, care are o populație îmbătrânită, rămâne mare.
Autoritățile au aprobat deja folosirea antiviralului Remdesivir, pentru tratarea bolnavilor, iar acum fac pași pentru aprobarea unui alt antiviral, Avigan.
În acest timp, tot mai multe voci cer guvernului să crească numărul de teste și să învețe din lecțiile țărilor vecine.