Cum a devenit o femeie de 90 de ani „moșieră” pe domeniul public din inima Bucureștiului. Locuitorii zonei cer în instanță anularea retrocedării „în natură” a Parcului IOR

Cetățenii sectorului 3 au descoperit că întreaga zonă verde care a făcut obiectul retrocedării se afla încă din 1985 în proprietatea publică a municipiului București și avea chiar de atunci statutul de parc. 

Reprezentanții ONG-ului arată că nu există nicio hotărâre de Guvern sau a Consiliului General al Municipiului București care să fi schimbat destinația terenului sau regimul de proprietate. Cu toate astea, în Planul Urbanistic General, Parcul IOR și Parcul Constantin Brâncuși apar ca zone construibile.

Două zone verzi din sectorul 3 al Bucureștiului, anume 12 hectare din cele 86 ale Parcului IOR și întregul Parc Constantin Brâncuși, de 1,4 hectare, au ajuns prin retrocedare în proprietatea privată a Mariei Cocoru, o femeie cu vârsta de aproximativ 90 de ani, despre care nu se știe să fi apărut vreodată în public.

Bucata de 12 hectare din zona de nord-est a Parcului IOR – situată de-a lungul Bulevardului Nicolae Grigorescu, cu strada Constantin Brâncuși la nord și strada Liviu Rebreanu la sud – a fost retrocedată în natură în anul 2005, pe vremea când primar general al Capitalei era Adriean Videanu.

Întregul Parc Constantin Brâncuși, situat lângă zona retrocedată a Parcului IOR, peste drum de Bulevardul Nicolae Grigorescu, a fost retrocedat – tot în natură – în anul 2011, din dispoziția primarului general de atunci, Sorin Oprescu.

Recomandări

Ce nu s-a văzut la TV la Consiliul PNL. Liberalii încep cu stângul campania prezidențială: demoralizați, dezorganizați, dar puși pe glume

Pe ambele terenuri se pot observa pancarte care îi avertizează pe oameni că se află pe proprietăți private, deși locuitorii din zonă le știu ca parcuri dintotdeauna.

Vaste terenuri din sectorul 3, retrocedate „în natură”

Chiar în dreptul stației de metrou Titan, pe asfalt sunt trasate cu vopsea galbenă dungi, pe care un trecător oarecare nu le-ar băga în seamă, dacă reprezentanții Grupului de Inițiativă Civică IOR-Titan (GIC IOR-Titan) nu i-ar explica și ce-i cu ele: sunt limitele de proprietate ale Mariei Cocoru. Toți comercianții cu mici afaceri în interiorul zonei delimitate cu galben – chioșcuri de ziare, cafenele, restaurante – îi plătesc chirie Mariei Cocoru.

În interiorul delimitării se află o zonă pustie, un No Mans Land desprins parcă dintr-un film postapocaliptic: arbori uscați încremeniți la locul lor, copaci doborâți, teren pârjolit și alei de beton crăpate și năpădite de buruieni. Într-un colț, un enorm ghiveci de flori rămas de pe vremea lui Nicolae Ceaușescu râde cu tot mozaicul lui de faianță ciobită. Din când în când, un biciclist sau un alergător străbate pustietatea.

Recomandări

„Violentul” și „Vizitatorul”, cazurile care au pus pe jar Securitatea din Timiș în ultimii ani ai comunismului

Peste drum, alte 1,4 hectare de teren i-au fost retrocedate „în natură” Mariei Cocoru pe strada Constantin Brâncuși, unde se află parcul omonim, cu tot cu alei, copaci și niște sculpturi din piatră făcute de comuniști cum s-au priceput ei mai bine să-l onoreze pe celebrul artist român.

Mai la sud, pe Bulevardul Nicolae Grigorescu, în plină stradă, o întreagă parcare este „Zonă privată”, tot în urma unei astfel de retrocedări către Maria Cocoru.

Cum a ajuns Maria Cocoru „moșieră” pe domeniul public

Reporterul Libertatea s-a întâlnit la fața locului cu unul dintre reprezentanții GIC IOR-Titan, Bogdan Stroe, pentru a afla istoria împroprietăririi Mariei Cocoru cu terenuri uriașe din domeniul public al sectorului 3, în condițiile în care legea retrocedărilor spune că terenurile intravilane care au construcții pe ele și sunt de utilitate publică nu pot fi restituite „în natură”.

Recomandări

Asistenții maternali, condiție nouă pentru a putea activa. Dramele pe care le poate naște modificarea: „Ne gândim la interesul superior al copilului”

Bogdan Stroe precizează că GIC IOR-Titan a depus pe rolulul Secției a IV-a Civilă de la Tribunalul București o acțiune prin care solicită anularea retrocedării celor 12 hectare din Parcul IOR. Dosarul înregistrat pe data de 8 mai 2024 a primit numărul 14697/3/2024 și încă așteaptă repartizarea aleatorie către un complet de judecată, procedură după care urmează acordarea unui prim termen.

Libertatea: Ce veți face pentru a anula deciziile de retrocedare atât pentru Parcul IOR, cât și pentru Parcul Constantin Brâncuși?
Bogdan Stroe: Miza acestei povești – că aici s-au făcut mai multe retrocedări către Maria Cocoru, nu doar Parcul IOR – este dacă aceste terenuri erau sau nu erau de utilitate publică.

Pentru că dacă ele erau de utilitate publică, atunci retrocedarea nu trebuia făcută și e nulă de drept. Nu poți să retrocedezi parcuri, locuri de joacă, alei, spații dintre blocuri, străduțe pe care circulau mașini, acea parcare pe care am văzut-o pe str. Nicolae Grigorescu, între blocuri și bulevard… Acolo s-au retrocedat spațiile verzi, grădinile din fața blocurilor, alei, parcările de reședință, inclusiv strada paralelă cu bulevardul.

Acei oameni plătesc parcarea către Maria Cocoru, plătesc – că i-am și întrebat – 100 și ceva de euro pe an. Plătesc parcarea de reședință către Maria Cocoru, către reprezentanții ei sau către o firmă, nu știu.

– Când a fost retrocedat Parcul IOR?
– IOR a fost retrocedat în mai 2005, de către Adriean Videanu, primarul de atunci. Ca regim al proprietății publice în București, proprietatea publică este toată a Primăriei Capitalei, deci retrocedările pot fi făcute doar de către primarul general, nu de către primarii de sector. Primarii de sector doar primesc în administrare anumite străzi, parcuri sau alte obiective. Dar proprietatea este a Municipiului București.

– Terenul era proprietate publică?
– Era proprietate publică, conform Legii Fondului Funciar din 1991, prima lege de după Revoluție care definește în mod exact ce înseamnă proprietate publică, iar în enumerarea de acolo sunt și parcurile.

– Dar era construibil pe acel Plan Urbanistic General (PUG).
– În 1991, când s-a dat legea, era parc. În 1985 – am găsit actele, Registrul de inventariere cadastru – Parcul IOR apare ca parc. Toate parcelele din Parcul IOR. Noi, locuitorii din cartier, numim totul Parcul IOR. Au venit diverși primari care au numit bucăți: ăsta e Parcul Titan, ăsta e Parcul Cuza. Dar locuitorii din carter știu de Parcul IOR ca fiind toată zona asta mare, și peste stradă, și lacul din stânga, și lacul din dreapta.

În Registrul cadastral din 1985 apar identificate ca fiind Parcul IOR 30 de hectare pe Constantin Brâncuși 502 – chiar zona asta care e retrocedată – și separat, pe Liviu Rebreanu, zona cealaltă de parc, aia cu lacul. Ele apar identificate exact încă din anii ‘80 și declarate ca parc. Nimeni nu i-a schimbat funcțiunea printr-o Hotărâre de Consiliu General, prin care să-l transforme din parc în altceva.

– Cum s-a ajuns ca în anul 2000, în PUG, să fie transformat în altceva?
– Mult timp au existat discuții ca pe această zonă să se dezvolte un centru civic al cartierului. Au fost făcute niște studii, la un moment dat au venit unii și au zis că vor să facă un spital, au fost tot felul de discuții de genul ăsta, însă regimul public, transformarea lui din parc în altceva nu a avut loc niciodată. Nu a fost nicio Hotărâre de Consiliu, niciun act al Guvernului sau al Consiliului General care să zică aici nu mai e parc, este altceva.

Faptul că în PUG s-a prevăzut tot așa, la nivel de proiect sau de inițiativă, că vor să facă un centru… Reglementarea aia din PUG, CB3, nu înseamnă construcții private. Înseamnă clădiri de birouri, o instituție, un spital. Dar ei nu au schimbat niciodată regimul terenului respectiv.

Din punctul de vedere al continuității, venim din anii ‘80, când a fost inventariat ca parc, apoi în 1996 avem iarăși o inventariere a parcurilor din București, în care Parcul IOR apare ca parc cu toate cele 86 de hectare, care cuprind toate zonele.

– Deci toate aceste documente contrastează cu Planul Urbanistic General din anii 2000.
– Da, deci în toate inventarierile făcute de-a lungul vremii, acolo IOR apare întotdeauna inventariat ca parc. Mai avem o adresă din luna mai 2005, făcută de Liviu Negoiță, primarul sectorului 3, în care el zice că el a făcut amenajări în zona asta care a fost retrocedată în 2005. Deci, Liviu Negoiță, în primul lui mandat, a trimis o adresă către PMB – un act oficial – în care el declară că în zona retrocedată s-au făcut amenajări: alei, bănci, plantări de arbori. Parcul IOR a fost dat în administrarea Primăriei Sectorului 3 în anul 2001.

– Am ajuns în 2005.
– Cum s-a făcut în 2005 acea retrocedare e un mister pentru noi. Domnul Videanu, care acum nu știu pe unde e, pe la Monaco, ar trebui chemat să ne povestească cum a făcut el acea retrocedare. Pentru că nu avea nicio bază legală să o facă. Acel teren nu a fost trecut niciodată din proprietatea publică în proprietatea privată a statului. A avut funcțiunea de parc, nu a venit nimeni să o schimbe. Acele demersuri care s-au făcut – studiile pentru a construi altceva – au fost anulate, s-a renunțat la ele. De facto, terenul a fost folosit tot timpul ca parc. La începutul anilor 80 a fost construcția metroului și s-a transformat în șantier, apoi a fost amenajat și folosit tot timpul ca parc. Avem și dovezi ale oamenilor din zonă, avem și poze cu alei, trandafiri. Este un continuum de folosire care nu a fost niciodată întrerupt.

De aceea, noi considerăm că acea retrocedare este ilegală și am atacat-o din nou în instanță. Ne-am constituit într-o asociație, într-un ONG al locuitorilor din zonă și, pe baza documentelor pe care le-am identificat între timp, am inițiat o acțiune de anulare a titlului de proprietate.

Încă nu am primit termen, a fost depusă în luna mai. Urmează să primim termen de la instanță și să vedem când se va soluționa.

– Mă uit pe acea decizie a ÎCCJ din 2020 în care judecătorii rețin că acolo nu erau amenajări pentru parc, nici din punct de vedere al rețelei electrice, nici de apă.
– Chestia asta s-a făcut printr-o expertiză judiciară. Noi acum suntem lângă Parcul Brâncuși, unde este evident că aceste amenajări există. Dacă un expert judiciar vine și zice că negrul e alb sau albul e negru și instanța acceptă așa ceva, asta nu poate decât să ridice multe semne de întrebare despre competența și integritatea acestor experți.

– Practic, un expert a venit în Parcul IOR și în Parcul Brâncuși și a zis că nu a găsit rețele electrice, rețele de apă, argumentul fiind că ar trebui să fie rețele de apă acolo, dacă ar fi fost parc.
– Este discutabil, sunt și parcuri care n-au cișmele sau sisteme de irigații. Dar în mod clar erau alei și iluminat public. Și în Parcul IOR, și în Parcul Brâncuși se văd alei. Sunt și martori. Orice dovadă de bună-credință atestă că acolo a fost parc și a fost folosit de oameni ca parc timp de mulți ani.

– Ce solicitați prin această acțiune?
– Acțiunea a fost depusă pe rolul Tribunalului București și are ca obiect anularea dispoziției de retrocedare a lui Videanu. Argumentul principal este că acel teren a avut o funcțiune de parc, care e dovedită de multe acte, din anii ‘80 până la retrocedare. Acea destinație de parc nu a fost schimbată niciodată, nu există o Hotărâre de Consiliu care să treacă terenul din proprietatea publică a statului în proprietatea privată a statului pentru a dezvolta altceva acolo și, prin urmare, acel teren nu putea fi retrocedat. Nu există vreo explicație de ce o proprietate publică este retrocedată, lucru care este interzis în mod explicit de legea din 1991, iar legea din 2001 zice că în cazuri excepționale se pot retroceda, dar trebuie să existe un referat.

– Deci nu a existat o dezbatere publică pe acest subiect?
– Nici nu mai vorbim de a-i întreba și pe cetățeni. Cetățenii au aflat că acel teren este proprietate privată abia în 2012, când s-au pus niște pancarte acolo. Cetățenii tot reclamau la primărie că nu este îngrijită zona, că e abandonată. Abia în 2012, primarul Negoiță a pus niște pancarte că zona este retrocedată și de asta primăria nu o mai îngrijește. Așa au aflat cetățenii. Totul a fost ascuns, nu a fost făcut nimic public: hai să vedem, să treacă timpul. Incremental așa: hai să obținem o autorizație de construcție, hai să obținem un PUZ, poate mai uită lumea. Dar iată că lumea nu a uitat.

– Văd că lumea folosește ambele terenuri cum ar fi parcuri, atâta tot că sunt în paragină.
– Da, lumea se plimbă în continuare în aceste zone, oamenii vin cu copiii, își plimbă animalele de companie. Noi am făcut și acțiuni de igienizare. Acum câțiva ani, când am văzut că Primăria nu mai curăță acolo, ne-am strâns noi, cetățenii. Primăvara, când nu e încă iarba mare, am făcut acțiuni în care noi strângeam gunoaiele de acolo. Asta pentru că nici proprietarii nu își îngrijesc proprietatea.

– În toți acești ani, în care ați făcut și respectivele acțiuni, a venit Maria Cocoru sau un reprezentant al ei, un avocat al ei, să vă explice ce e cu terenurile astea?
– Să ne explice și să stea de vorbă cu noi? Niciodată! Ei au venit doar cu acțiuni de forță, cu acțiuni de intimidare, iar din 2020, de când a fost modificată legea și ariile urbane nu mai sunt protejate de Codul Silvic, respectiv nu mai există răspundere penală pe amenajări urbane, au început sistematic să otrăvească copacii.

Noi acum constatăm ce se întâmplă în parc, nu știm autorii. Am făcut și plângeri penale, am făcut și sesizări la Garda de Mediu, la Poliția Locală, la Poliția Națională, către toate instituțiile care ar putea avea o responsabilitate sau și-ar putea asuma o responsabilitate în apărarea naturii și a aerului curat pe care toți vrem să îl respirăm în București. Pentru că distrugerea copacilor ne afectează, până la urmă, pe toți bucureștenii.

– Ați făcut mai devreme referire la Codul Silvic, care presupune că dacă ai un teren trebuie să îl îngrijești. Cine ar trebui să întrețină cele două terenuri?
– Proprietarii ar trebui să le îngrijească. Primăria nu poate face investiții, că ar veni Curtea de Conturi după ei. Proprietarii ar trebui să vină să igienizeze, să se ocupe de bunăstarea proprietății – ceea ce nu fac în mod evident. Nu știu (ca Maria Cocoru – n.r.) să fi fost sancționată vreodată (pentru neîngrijirea proprietății – n.r.).

– O obligă vreo lege?
– În general, autoritățile locale au competență să amendeze proprietarii dacă își lasă proprietatea neîngrijită. Asta se întâmplă și dacă îți lași fațada clădirii sau curtea neîngrijită.

– I s-ar putea întâmpla așa ceva Mariei Cocoru acum?
– Da, din punctul meu de vedere, da. Ar trebui explorată și opțiunea asta de către autoritățile locale. V-am spus, din 2020 au început să fie din ce în ce mai agresivi, noi am făcut plângeri penale, dar știți că întâi se cercetează in rem, apoi e treaba procuraturii să identifice făptașii. Noi, ca locuitori din zonă, am constatat că au fost date găuri la baza copacilor, au fost turnate substanțe toxice la rădăcină. Apoi copacii s-au uscat, au fost tăiați, apoi au fost lăsate vreascurile pe teren și au fost incendieri. Asta a fost începând cu anul 2020. Știu și pompierii care vin să le stingă, au evidența lor, niciodată nu au fost găsiți făptașii. Zeci de incendii și niciun făptaș – asta spune multe despre interesul autorităților de a rezolva această problemă.

Ce vreau să mai spun este că, după acest crescendo, ce s-a întâmplat anul trecut a fost că pur și simplu au venit și au ras circa două hectare din zona dinspre strada Constantin Brâncuși, zona retrocedată. Pur și simplu au venit și au tăiat toți copacii, era un crâng. Au venit cu buldozerele, au scos rădăcinile copacilor și au nivelat terenul. Dintr-un teren cu verdeață, dintr-un „plămân” – aproape două hectare de pădure urbană – a fost ras totul și avem documentat totul cu filmări și poze despre cum s-a făcut asta sistematic, pe zile.

– Acela este terenul în legătură cu care primarul Nicușor Dan a dat o amendă de 35 de milioane de euro?
– Da, aceasta a fost prima reacție consistentă a autorităților pe care am văzut-o în toți acești ani. Primăria Generală a venit, a identificat acel teren, a documentat acea defrișare și decopertare a terenului și a aplicat acea amendă, de 35 de milioane de euro.

– Dar acel teren aparține tot Mariei Cocoru.
– Da, chiar dacă este un teren privat, legea spațiilor verzi protejează spațiile verzi indiferent de forma de proprietate. Dacă este spațiu verde în fapt, indiferent de documentația de urbanism, legea spațiilor verzi protejează spațiile verzi în fapt.

– Știți dacă a plătit amenda?
– A contestat în instanță și se judecă cu Poliția Locală pentru acea amendă.

– Dacă extrapolăm ce s-a întâmplat pe acel teren la întreaga suprafață de 12 hectare, se va putea construi ceva acolo?
– Nu se va putea construi cât timp nu există documentație de urbanism.

– Dar există, e CB3 în PUG. În fapt, cum spuneți dumneavostră, e spațiu verde.
– În fapt, este spațiu verde și este protejat în continuare de Legea spațiilor verzi.

– Avem, așadar, o singură proprietate, cu două regimuri stabilite de legi diferite.
– Acel PUG este foarte vechi, este din anii 2000. Este în elaborare noul PUG și va fi pus în dezbatere publică în curând. În campania electorală eu asta am auzit, promisiunea lui Nicușor Dan, care între timp a fost reales, că va pune în dezbatere acum noul PUG, în perioada de după alegeri. Așteptăm cu interes să vedem cum va reglementa noul PUG aceste zone.

Vechiul Plan este de peste 20 de ani, trebuia refăcut de mult. Refacerea lui a început în 2013, apoi a fost abandonată și reluată în 2021. Noi sperăm că Parcul IOR și Parcul Brâncuși vor fi reglementate ca spații verzi, așa cum sunt, de fapt. Asta e și solicitarea noastră către Primăria București, să reglementeze și în documentația de urbanism că aici sunt spații verzi. Indiferent de forma de proprietate.

Noi ne luptăm în instanță pentru a anula acea formă de retrocedare, dar indiferent de forma de proprietate e foarte important ca în PUG să fie consemnat că acolo este spațiu verde. Și dacă doamna Cocoru va rămâne proprietară, este liberă să facă un parc acolo, să ne dea bilete la intrare ca să intrăm în parcul ei. Dar să rămână parc, ca noi să putem respira aer curat și să reducem poluarea din București. Dar noi credem, pe argumentele juridice, că acea retrocedare a fost făcută în mod ilegal și trebuie anulată. Asta este principala noastră direcție de acțiune în acest moment.

Vezi subiectele la proba la matematică la Evaluare Naţională 2024, iar de la ora 13.00, rezolvarea subiectelor la matematică – Evaluare Naţională 2024!

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro