Cum a devenit un militar român, fost luptător în Afganistan, traficant de migranți

În dimineața de 12 aprile, în jurul orei 9.00, patru migranți din Turcia au reușit să treacă frontiera dintre Serbia și România, pe drumul lor spre Germania, unde au mai multe rude. Au fost ajutați de o călăuză de origine afgană, pe care au întâlnit-o într-un parc din Belgrad.

Acești oameni se trag unii pe alții, ca unde ale disperării. Anul trecut, Poliția de Frontieră Română a identificat 46.143 persoane care erau „în trecere/tentativă de trecere ilegală a frontierei” – un număr de aproximativ 4,4 ori mai mare față de anul precedent. Mulți dintre aceștia sunt minori.

Între 5.000 și 7.000 de euro de om

Pe cei patru migranți din Turcia, toți majori, drumul spre Germania îi costa, cu totul, câteva mii de euro. Sumele erau destinate persoanelor care urmau să îi ajute să penetreze granițele. Unul dintre ei a spus că a plătit, în avans, 6.500 de euro în Turcia, ceilalți trei declarând că urmau să plătească între 5.500 și 7.000 de euro după ce soseau în Germania. 

Odată ajunși în România, cei patru bărbați, însoțiți de călăuza lor, au mers printr-o zonă împădurită, timp de o oră. S-au oprit la aproximativ 3 km de Comorâște, un sat din județul Caraș-Severin, în apropiere de granița cu Timiș. 

Recomandări

Sondaj INSCOP la comanda Libertatea. Alegeri prezidențiale: Candidatul cel mai bine pregătit și cel mai slab pregătit

Au așteptat apoi să se lase întunericul. 

Discuție pe WhatsApp între călăuza afgană și fostul luptător în Afganistan

Seara, călăuza afgană a luat legătură cu B.A.N., un militar din Timișoara, taximetrist în timpul liber. 

Plutonier major într-o unitate militară din Timișoara, supranumită „Scorpionii Galbeni”, cu peste 20 de ani de activitate, bărbatul a participat la două misiuni internaționale de menținere a păcii ISAF, în Afganistan și Irak.

• Peste 32.000 de militari ai Armatei României au participat la misiunea din Afganistan din 2002 şi până în prezent. Dintre aceștia, 27 de militari români și-au pierdut viața în luptă, iar alți 227 au fost răniți. Finalul misiunii în Afganistan fost marcat de o paradă desfășurată în București pe 21 iulie. 

Călăuza și fostul luptător au discutat în engleză pe WhatsApp, între 7 și 11 seara, despre locația de unde B.A.N., luptătorul român,  urma să-i preia pe cei patru migranți.

La o parte dintre discuții a luat parte și un bărbat pe nume „Alin”, neidentificat de anchetatori.

Militarul a încasat puțin: 70 de euro pentru transportul ilegal cu taxiul

„Alin” l-a convins pe fostul luptător în Afganistan să efectueze transportul ilegal al migranților până în Timișoara, în schimbul unei sume de bani.

Recomandări

Toate taxele care ar putea crește în 2025. Scumpiri pe bandă, din cauza pomenilor guvernamentale

Era vorba de „cca 70 euro, contravaloarea serviciului de transport în regim taxi pe o distanță de aproximativ 90 km, pe relația Comorâște – Timișoara”, se arată în motivarea Tribunalul Militar Timișoara.

O sumă modică, raportată la miile de euro plătite sau datorate de migranți călăuzelor.

Taxiul, oprit de poliția de frontieră

Conducând o Dacia Sandero, B.A.N. i-a preluat pe cei patru bărbați turci din Comorâște, în jurul orei 11 seara. Ca să pară un transport legal de persoane, a pornit aparatul de marcat și a menținut aprinsă rampa luminoasă de „ocupat”.

Condusese cam 37 kilometri când l-a oprit poliția de frontieră, cu câteva minute înainte de miezul nopții.

Patru zile mai târziu, pe 16 aprilie, B.A.N. a fost arestat preventiv pentru trafic de migranți. Ancheta a fost făcută de Parchetul Militar Timișoara.

Lucrurile s-au mișcat repede apoi.

Militarul își recunoaște vinovăția

Procurorii militari i-au prezentat lui B.A.N. posibilitatea încheierii unui acord de recunoaștere a vinovăției.

Pe 28 aprilie, fostul luptător în Afganistan a solicitat încheierea unui acord de recunoaștere a vinovăției, în următoarele condiții: stabilirea unei pedepse de 2 ani de închisoare, a cărei executare să fie suspendată sub supraveghere pe un termen de încercare de 3 ani, cu posibilitatea instituirii obligației de prestare de muncă neremunerată în folosul comunității.

Recomandări

Laura Crișan, fiica afaceristului ucis în atentatul cu bombă de la Arad, pusă în libertate, alături de ceilalți doi suspecți

O zi mai târziu, prim-procurorul militar al Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Timișoara a avizat favorabil încheierea acordului, printr-un referat.

În stabilirea pedepsei, procurorul de caz a ținut cont:

• că militarul își asumase atât rol de călăuză, cât și de transportator;
• de „numărul migranților traficați (patru persoane)”;
• de „vârsta migranților (toți adulți); condițiile de transport oferite migranților (decente, civilizate)”;
• de „valoarea modică a folosului patrimonial urmărit de inculpat (cca 70 euro, contravaloarea serviciului de transport în regim taxi pe o distanță de aproximativ 90 km, pe relația Comorâște – Timișoara)”;
• de „datele ce caracterizează persoana inculpatului (cadru militar cu peste 20 de ani de activitate; participant la două misiuni internaționale de menținere a păcii ISAF, în teatrul de operații din Afganistan și Irak; cu referințe pozitive pe tot parcursul activității; fără antecedente penale).”

A luptat pentru țară, va presta muncă în folosul comunității

Tribunalul Militar Timișoara a admis acordul de recunoaștere a vinovăției, condamnându-l pe B.A.N., pe 13 mai, la 2 ani de închisoare cu suspendare.

În plus, acesta urmează să presteze muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 60 de zile lucrătoare, în cadrul Societății de Transport Public Timișoara ori în cadrul Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Timișoara, în afara programului său de lucru.

La noapte se dă ora înapoi. Vezi cum trece România la ora de iarnă 2024!

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro