Totul a început cu mult timp în urmă, în 1879, odată cu înființarea ”Clubului urâților” – Club dei Brutti în orășelul cu 2.000 de locuitori.

Prin 1963, clubul s-a reconvertit într-un soi de agenție matrimonială, cu misiunea de a-i găsi un soț singurei femei singure din oraș. Ulterior, a evoluat.

Localnicii s-au gândit că este treaba lor să explice lumii că frumusețea interioară este mai importantă decât aspectul fizic exterior. La modul mai serios, au încercat să combată discriminarea bazată pe aspectul fizic.

Și au continuat să o facă în toți acești ani, cu foarte mult succes.

În 2007, spre exemplu, au dezvelit în piața orașului o statuie dedicată ”oamenilor urâți”.

În timp, faima clubului a crescut spectaculos. Azi, scrie BBC, ”Asociația Internațională a Oamenilor Urâți” are 30.000 de membri și 25 de filiale.

Există și un motto: ”Un om este definit de ceea ce este, nu de felul în care arată”.

Dosare grele aflate de 12 ani în instanță, cu prejudicii de zeci de milioane de euro.  Judecătorii se plâng de volumul de muncă, dar țin dosarele pe loc până la prescrierea faptelor
Recomandări
Dosare grele aflate de 12 ani în instanță, cu prejudicii de zeci de milioane de euro.  Judecătorii se plâng de volumul de muncă, dar țin dosarele pe loc până la prescrierea faptelor

Dar este relativ ușor pentru doritori să intre în club.

Membrii mai vechi trebuie doar să stabilească gradul de ”urâțenie” al novicilor. Care pot fi ”relativ urâți” sau ”extraordinar de urâți”, după caz.

Este însă vorba doar de o modalitate de a sărbători o anume atitudine față de viață.

În orice caz, doritorii trebuie să știe că există și un festival anual, care are loc în prima duminică din septembrie.

Cu această ocazie, membrii aleg un nou președinte, primesc noi doritori și se delectează cu felurile locale de mâncare, de la trufe la mămăligă (polenta) și paste.

Italienii din Piobicco nu sunt primii care încearcă să redefinească normele urâtului. Chiar conaționalul lor, semiologul Umberto Eco, a publicat o carte intitulată Istoria urâtului.

Un fost preot se spovedește în cartea sa: „Am plecat la ÎPS Teodosie, l-am miruit bine că strânsesem ceva cașcaval, a doua zi m-a și hirotonit preot”
Recomandări
Un fost preot se spovedește în cartea sa: „Am plecat la ÎPS Teodosie, l-am miruit bine că strânsesem ceva cașcaval, a doua zi m-a și hirotonit preot”

”Este urât tot ceea ce este în afara normelor frumuseții”, scria Eco. Dar cine impune de fapt aceste norme?

Google News Urmărește-ne pe Google News Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații