ComenteazăDuminică, orășelul montan Lytton, din cea mai vestică provincie a Canadei, Columbia Britanică, a devenit în mod neașteptat unul dintre cele mai fierbinți locuri de pe planetă.
Apoi, luni, temperatura a crescut și mai mult, ajungând la 47,9 grade Celsius, mai ridicată decât a fost vreodată în Las Vegas, un oraș aflat în deșert, la peste 2.000 de kilometri sud de Lytton.
Acest record a fost spulberat marți, când s-au înregistrat 49,5 grade.
În Victoria, capitala provinciei, temperatura în timpul nopții a atins 22 de grade Celsius, luni, aproape de valorile tipice pentru timpul zilei, în această perioadă a anului.
Orășelul canadian se află la 50 de grade latitudine nordică, oarecum asemenea Londrei. Această zonă a lumii nu ar trebui să devină așa de fierbinte, scrie în The Guardian Eric Holthaus, meteorolog și autor al cărții „The Future Earth”, pe tema încălzirii globale.
Însă acest lucru s-a întâmplat.
„E mai cald în unele zone ale vestului Canadei decât în Dubai”, a observat și David Phillips, climatolog al Environment Canada, într-un interviu pentru televiziunea publică. „Nu e ceva tocmai canadian”, a spus acesta.
La fel, ceva mai jos, în SUA, orașul Seattle a înregistrat tot luni 42,2 grade Celsius, un record pentru acest oraș cunoscut pentru vremea sa plioasă. Iar Portland a confirmat un record propriu – 46,6 grade Celsius.
Primele efecte s-au văzut deja. Peste 230 de oameni au murit începând de vineri doar în Columbia Britanică. Potrivit polițiștilor din Vancouver, majoritatea celor care și-au pierdut viața erau vârstnici și sufereau de boli cronice, însă căldura a fost un factor care a contribuit la moartea acestora.
Un fenomen așteptat
Acest val de căldură, scrie meteorologul, era de mult așteptat. După secole în care am ars combustibili fosili și decenii de avertismente de la oamenii de știință, e momentul să o spunem: „Suntem într-o stare de urgență climatică”.
Valul de căldură actual, scrie Holthaus, este alimentat de munții de pe coasta Pacificului. Schimbările climatice nu încălzesc doar suprafața planetei, ci întreaga troposferă – cel mai jos strat al atmosferei. Acest lucru este în mod special valabil pentru zonele muntoase, unde temperaturile cresc într-un ritm mult mai alert decât oriunde.
Un studiu din 2015 a concluzionat că zonele muntoase de la peste 2.000 de metri altitudine se încălzesc cu 75% mai repede decât locurile de la altitudini mai joase.
Această încălzire din munți, combinată cu „megaseceta” din vestul Americii de Nord, cea mai extinsă secetă severă din istoria înregistrată, au contribuit pentru a genera o „cupolă fierbinte” care a creat condițiile extreme de vreme din regiune, explică meteorologul.
Concret, aerul care a coborât din zona montană spre coastă a creat un soi de oală sub presiune, ridicând temperaturile la valori nemaiîntâlnite.
Efectele sunt în cascadă. În zonă, avertizările de inundații au intrat deja în vigoare, iar topirea zăpezii și a gheții au creat un șuvoi de apă. „În acest moment, ghețarii din Canada se topesc atât de repede, încât se inundă casele și când afară este vreme frumoasă”, spune Holthaus.
În vreme ce temperaturile au început să scadă în Seattle și Portland, valul de căldură continuă pentru oamenii din Washington. Fermierii din Yakima Valley, în nord-vestul SUA, se vor confrunta cu temperaturi de peste 38 de grade pentru încă șase zile cel puțin.
„Dincolo de așteptări”
Climatologii sunt în general precauți atunci când citează efectele schimbărilor climatice pentru a explica episoadele de vreme din diferite regiuni. Dar mai mulți experți spun acum că aceste evenimente extreme se intensifică și devin tot mai comune din cauza încălzirii globale, scrie site-ul televiziunii canadiene CBC.ca.
„Sunt șocat”, admite Simon Donner, profesor de climatologie la University of British Columbia.
„Ca expert în climă mă așteptam să vedem valuri de căldură tot mai extreme în viitor, deoarece producem gaze cu efect de seră. Dar asta este dincolo de așteptările mele. Să ai un val de căldură așa de lung și să fie așa de cald în Canada este fără precedent în istorie”, adaugă Donner.
În vreme ce valul de căldură a fost neobișnuit, experții cred că „normalitatea” din această provincie canadiană se va schimba de acum.
„Vom vedea mai multe zile cu peste 30 de grade. Vom vedea și mai multe zile cu peste 20 de grade. Și deja observăm o schimbare a anotimpurilor. Vom vedea episoade de vreme severă precum incendii cu furtuni puternice și inundații mai devreme, iar acestea vor dura până mai târziu în timpul anului”, explică meteorologul CBC, Johanna Wagstaffe.
Ce urmează
În vreme ce locuitorii din zonă s-au obișnuit deja cu incendiile de vegetație, gravitatea acestui val de căldură a reînnoit îngrijorarea cu privire la efectele încălzirii globale.
Joseph Shea, profesor la University of Northern British Columbia, crede că singura soluție pentru viitor este reducerea emisiilor de carbon.
„Este simplu de spus, dar foarte greu de făcut, din cauza sistemelor care funcționează în prezent”, spune profesorul.
Acordul climatic de la Paris și-a propus să limiteze creșterea temperaturii la un nivel de maxim două grade Celsius sau chiar 1,5 grade, în raport cu perioada preindustrială dacă este posibil.
Dar un proiect de raport al ONU, obținut săptămâna trecută de AFP, a dat de înțeles că în unele cazuri, chiar și respectarea acestui acord ar fi un pas prea timid.
Raportul cu pricina – a cărui versiune oficială va fi publicată în 2022 – arată că schimbările climatice vor schimba fundamental viața pe Terra în următoarele decenii, chiar dacă omenirea va putea reduce emisiile de gaze cu efect de seră.
Efectele vor fi dramatice, avertizează oamenii de știință, care spun că trebuie să ne așteptăm la dispariția speciilor, epidemii tot mai extinse, temperaturi foarte ridicate, prăbușirea ecosistemelor, orașe afectate de creșterea nivelului mărilor și nu numai.
Unul dintre efectele luate în calcul este chiar cel al valurilor de căldură.
Raportul încă nepublicat al ONU spune că liderii internaționali și societatea trebuie să înceapă acum să se pregătească pentru impact, dar și să își schimbe complet stilul de viață.
„Avem nevoie de schimbări transformaționale care să schimbe procesul și comportamentul la toate nivelurile: individual, comunitar, de afaceri, instituțional și guvernamental”, spun oamenii de știință.
„Trebuie să redefinim felul de trai și de consum”, concluzionează proiectul de raport.
Pentru profesorul de climatologie, Donner, situația este la fel de complicată.
„Aceasta nu este noua normalitate. Vom continua să avem o nouă normalitate până când vom înceta să mai emitem gaze cu efect de seră, deoarece limita, sau ceea ce noi considerăm actuala normalitate, se va mișca constant în sus, de acum”, spune expertul pentru CBC.
Foto: Hepta, Profimedia