Cum a fost înființat Ministerul Familiei, condus de Gabriela Firea, după modelul Guvernului Viktor Orban

Pe 23 septembrie 2021, în jurul orei 14.40, bărbatul în costum urca pe scena Pavilionului Grădinii Regale din Budapesta. Își aranja hârtiile, arunca o privire în sala unde se strânseseră politicieni și activiști din toată lumea pentru a patra ediția a Summit-ului pentru Demografie, după care începea să vorbească despre problemele din România. După ce deplângea în termeni generali scăderea natalității, bărbatul se întorcea la hârtii pentru câteva exemple:

În România s-au născut, în 1967, 528.000 de copii. Am ales anul 1967 pentru că a fost anul în care s-a interzis avortul prin lege. Și apoi am avut în jur de 314.000 de nașteri în 1990, iar în 2020 –  178.509 de nașteri. (…) Iată ne dau de gândit aceste cifre, dar piramida demografică s-a inversat. Am pierdut la cifre nete populație. 

Bărbatul în costum e președinte al UDMR (Uniunea Democrată a Maghiarilor din România) și viceprim-ministru în Guvernul României. Îl cheamă Hunor Kelemen și a fost unul dintre păpușarii politici care au determinat, în toamna acestui an, înființarea unui minister al familiei în România. 

Ce a vrut să transmită Hunor Kelemen când a decis să prezinte înaintea asistenței strânse la Budapesta statistica nașterilor în România anului 1967? 

E indicativă alegerea unui politician de a ilustra comparativ – și pozitiv – urmările demografice ale unei politici represive criminale, care a produs nenumărate efecte negative în societatea românească? 

Recomandări

Dezastru aviatic în Kazahstan, după ce un avion plin cu pasageri s-a prăbușit chiar lângă aeroport. Momentul a fost surprins de martori

Și-n ultimă instanță, există vreo legătură invizibilă între Budapesta și București când vine vorba de politici pronataliste și de vederi sociale care pot opera inclusiv cu limitări ale accesului (medical sau legal) la avort?

Răspunsurile la aceste întrebări sunt fundamentale pentru a înțelege de ce și cum a apărut în România, din senin, un minister al familiei. Adică o structură cu ambiții sociale profunde, despre care nimeni nu vorbea pe scena politică românească până de curând.

Prăbușirea coaliției PNL-USR și reașezarea scenei politice de la București, în noua formulă guvernamentală PNL-PSD, au creat – printre altele – și oportunitatea politică a implementării unui cadru pronatalist meșterit la Budapesta. De această oportunitate UDMR a profitat din plin, la capătul unui întreg lanț de culise politice prin care formațiunea maghiarilor din România a impus la București idei formulate de guvernul lui Viktor Orbán.

De ce credem că e important să deslușim aceste lucruri? Pentru că, atunci când politicienii vor să ne întoarcă în anul 1967, fie doar și cu exemplul comparativ, jurnalismul trebuie să le reamintească oamenilor că a existat un loc comun al tragediei demografice, chiar dacă uneori mascate de creșterea natalității. Acest loc e chiar trecutul nostru recent.

Recomandări

Procurorii din dosarul Revoluției au refăcut pas cu pas regia pusă la cale de Ion Iliescu și de gruparea sa pentru execuția soților Ceaușescu

Jurnalul Decretului a strâns un colectiv jurnalistic care a publicat de-a lungul ultimelor trei luni subiecte din sfera drepturilor reproductive și sexuale. Am scris, practic, despre consecințele care apar într-o societate care interzice avorturile. România nu e deloc departe de urmările unei astfel de istorii. Între 1967 și 1989 peste zece mii de femei au murit după ce regimul comunist a interzis avorturile la cerere. Această politică a fost implementată cu scopul de a crește natalitatea. În ochii regimului era o politică pronatalistă, clădită pe represiune, dar și pe măsuri de stimulare fiscală. 

Povestea interzicerii avortului nu este însă doar povestea întreruperilor de sarcini refuzate legal. Ea e legată de multe alte teme cu impact major în viețile oamenilor. Limitarea accesului la avort lasă urme în sistemul de nașteri, în sistemul de protecție a copilului, în planificarea familială, ba chiar și în dormitoarelor cetățenilor. 

Toate aceste teme pe care le-am abordat, cu metodele jurnalismului, în cadrul proiectului Jurnalul Decretului sunt teme pe care le regăsim frecvent în discursurile celor care militează pentru politici menite să întărească familia și națiunea, crescând natalitatea.

Recomandări

România a fost condamnată să-i plătească 85 de milioane de euro oligarhului rus care a fost proprietar al RAFO Onești

Există o legătură – uneori mai vizibilă, alteori mai puțin vizibilă – între cei care propun politici pronataliste și cei care susțin că avortul nu este un drept, ci o crimă. Există o legătură între cei care propun politici pronataliste și cei care se declară împotriva introducerii educației sexuale în școli.

Iată cum a apărut Ministerul Familiei – și de ce ar trebui să ne intereseze geneza sa.

O propunere de nerefuzat

Pe 5 octombrie 2021, Parlamentul României demitea prin moțiune de cenzură Guvernul Cîțu. Ce urma era clasicul circ politic dâmbovițean: negocieri pentru guverne care nici măcar nu au ajuns la vot în Parlament, premieri desemnați care nu au putut să formeze o majoritate. Criza a luat sfârșit în momentul în care mai vechii parteneri de guvernare PNL și PSD și-au dat din nou mâna, după ani de divergențe ascuțite, și împreună cu UDMR s-au așezat la masa împărțelii politice. 

Pe 11 noiembrie, după o tură de negocieri, președintele UDMR Hunor Kelemen și prim-vicepreședintele PNL Rareș Bogdan anunțau posibilitatea înființării unui nou minister. Ministerul Familiei după modelul polonez, preciza liberalul. 

Ministerul i-a revenit social-democratei Gabriela Firea, fostul primar al Bucureștiului și unul dintre carnasierii de frunte din PSD. 

Audiată în fața comisiilor reunite de specialitate din Parlament, unde a primit aviz favorabil pentru funcția ministerială, Gabriela Firea și-a exprimat regretul că o parte din opinia publică a luat în derâdere înființarea Ministerului Familiei. De fapt, el există în mai multe țări europene, a indicat Firea. Dar primul exemplu pe care l-a avansat politiciana PSD nu a fost Ungaria, nici Polonia, ci Germania. A lăsat să se înțeleagă astfel că modelul german ar fi fost cel folosit de coaliția PNL-PSD-UDMR în formularea obiectivelor și măsurilor viitorului minister.

Hunor Kelemen avea însă alt model în minte. Pe 29 noiembrie, la câteva zile după învestirea guvernului de coaliție condus de Nicolae Ciucă, președintele UDMR îi recomanda Gabrielei Firea, instalată ministru al familiei, să se consulte cu omologa său din Ungaria, Katalin Novák. O făcea într-un interviu acordat publicației de limbă maghiară Krónika.

Ministrul a acceptat propunerile noastre și am încredere că va pune în practică politicile publice relevante și o vom ajuta cu asta. Cu siguranță, vor fi multe consultări și nu pot să răspund acum pe cine va consulta Gabriela Firea. Dacă îmi cere sfatul, cu siguranță îi voi sugera să se întâlnească cu Katalin Novák, ministrul fără portofoliu pentru familii (n.r. – de la Budapesta). 

Despre ce „propuneri” UDMR acceptate de Gabriela Firea vorbește Hunor Kelemen? Pentru a înțelege, trebuie să ne întoarcem în septembrie 2021, când au avut loc două evenimente capitale pentru nașterea Ministerului român al Familiei.

Susținere de la Budapesta

„Am discutat cu premierul Florin Cîțu despre cum ar putea fi implementate politicile familiale propuse de UDMR după ce va trece criza politică”, anunța pe Twitter vicepreședinta FIDESZ (n.r. – Alianța Civică Maghiară, partidul lui Viktor Orban) Katalin Novák, pe 17 septembrie. 

Mesajul era însoțit de o poză cu Florin Cîțu și Hunor Kelemen aflați într-un cadru relaxat. Prilejul întâlnirii l-a reprezentat chiar Congresul UDMR, organizat tematic sub sloganul „Împreună pentru familie”. 

Cu această ocazie, au venit la Sângeorgiu de Mureș și liderii PSD și PNL, Marcel Ciolacu, respectiv Ludovic Orban (n.r. – încă președinte al formațiunii liberale la acel moment). 

Politicile la care făcea referire ministrul familiilor Katalin Novák urmau să fie cuprinse chiar în planul de acțiune pentru sprijinirea familiei care era votat la Congresul UDMR. Printre măsurile propuse de formațiunea maghiară regăsim: reduceri fiscale pentru familiile cu mai mulți copii, facilități fiscale pentru achiziționarea de mașini pentru familiile cu mai mulți copii, sprijin pentru achiziționarea de locuințe, dar și posibilitatea ca bunicii și frații adulți care nu au loc de muncă să poată primi indemnizație pentru creșterea copilului, dacă sunt de acord să ia parte la îngrijirea acestuia în timp ce părinții lucrează. 

Propunerile vizau familia tradițională, formată din bărbat, femeie și copii. Nu existau niciun fel de propuneri legate de adopție sau vizând familiile alcătuite din persoane de același gen. Accentul era pus pe familiile numeroase. 

„Din 2018, am sprijinit familiile a aproape 30.000 de copii maghiari, am construit creșe și grădinițe. Ungurii din Transilvania pot conta pe noi, la fel cum noi ne bazăm pe ei”, transmitea tot pe Twitter ministrul Novák la finalul Congresului UDMR. 

Ilustrată definitiv de fapte, susținerea ministrului maghiar nu a fost deloc una întâmplătoare. Unele din măsurile pro-familie propuse de UDMR erau identice cu cele susținute și implementate la Budapesta. Altele erau inspirate din planul de acțiune maghiar pe natalitate implementat sub atenta supraveghere a ministrului Novák.

Și mai toate și-au făcut loc între obiectivele și măsurile asumate de noul Minister al Familiei de la București, condus astăzi de Gabriela Firea.

Nu degeaba i-ar sugera Hunor Kelemen acesteia să se întâlnească cu omologa sa Katalin Novák.

Toți copiii pe care îi dorim

Katalin Novák a fost numită secretar de stat pentru tineret și familie în guvernul maghiar în 2014. Un an mai târziu, Cabinetul Viktor Orbán începea să aplice primele măsuri menite să ajute cuplurile să-și întemeieze o familie. În acest sens era lansat în 2015 programul de sprijin pentru locuințe familiale (CSOK). În ce consta mai exact acest sprijin? Într-un grant oferit celor căsătoriți care varia între 1.700 și 28.000 de euro, în funcție de numărul de copii. 

Cuplurile care aplicau pentru grant și care nu făceau apoi copii – sau nu-i făceau la timp – erau nevoiți să-l ramburseze. Existau niște termene în care trebuia să faci copiii pentru a prelungi perioada de rambursare sau pentru a nu mai fi nevoit să rambursezi banii (precum în cazul familiilor cu peste trei copii). 

Divorțul obliga cuplurile să ramburseze suma primită. 

În iulie 2019, Guvernul Orbán lansa și planul maghiar de acțiune pentru natalitate. Cabinetul de la Budapesta extindea programul de sprijin pentru locuințe și venea cu alte șase măsuri care vizau subvenții pentru achiziționarea de mașini pentru familii numeroase, scutiri de impozite, 21.000 de noi locuri în creșe, indemnizație pentru îngrijirea copilului pentru bunici.

Într-un editorial publicat pe Die Welt, profesorul Karl Heinz Hausner compara politicile din panul de acțiune maghiar de la Budapesta cu politicile implementate de naziști la preluarea puterii. 

Noua politică familială maghiară este izbitor de asemănătoare cu împrumutul pentru căsătorie introdus în Reich-ul german în iunie 1933, explica Hausner. De el puteau beneficia și femeile, cu condiția să facă mulți copii. Împrumutul era redus cu un sfert pentru fiecare copil născut în timpul căsătoriei. 

„Dacă vii la Budapesta cu avionul o să vezi că aeroportul e plin de semne O țară prietenoasă cu familiile. E felul lor de a-ți transmite de la bun început că Ungaria e o țară conservatoare care pune pe primul loc familia”, explică jurnalista Viktoria Serdült de la publicația maghiară HVG. Jurnalul Decretului a purtat cu aceasta o conversație telefonică pentru a înțelege vederile pro-natalitate de la Budapesta. 

Guvernul Orbán își dorește să fie recunoscut pentru importanța pe care o acordă familiei tradiționale, subliniază Serdült.

În acest sens, în octombrie 2020 Viktor Orbán a decis să o numească pe Katalin Novák ministrul familiei, dar fără portofoliu. 

Ce presupune exact această mișcare a lui Viktor Orbán? Ne explică într-un dialog purtat pe e-mail jurnalista Fruzsina Előd de la publicația Telex. 

„Nu există un Minister al Familiei în Ungaria în sensul clasic, există doar un ministru pentru familii. Katalin Novák a fost secretar de stat (responsabil și cu politicile privind familiile) în Ministerul Resurselor Umane, iar când guvernul a pus mai mult accent pe politica familiei, Orbán a promovat-o ca ministru fără portofoliu. Dar atribuțiile ei sunt mai mult sau mai puțin aceleași. Cred că această promovare este mai mult despre a semnala cât de importante sunt chestiunile de familie pentru guvern”. 

Pe site-ul oficial al politicianei Katalina Novák e prezentat „modelul maghiar de politică familială, care ajută familiile cu sprijin financiar, servicii și o abordare favorabilă familiei. Prin subvenții, vrem să ne asigurăm că se pot naște toți copiii pe care îi dorim”, este mesajul pe care-l transmite ministrul.

În acest sens măsurile începute în 2015 pentru sprijinirea familiilor și natalității continuă. Pentru unele dintre ele pot aplica nu doar cuplurile, ci și părinții care-și cresc singuri copiii.

Problema cu aceste politici – explică atât jurnalistele maghiare, cât și sociologul Tamás Kiss, contactat de Jurnalul Decretului – este că vizează clasa de mijloc și clasa de mijloc superioară. „Există anumite elemente încorporate în sistem care facilitează ca familiile deja bogate să obțină alocații (și aici vorbim de mulți bani, ca zeci de milioane de forinți). Din acest motiv, multe familii defavorizate (multe dintre ele de etnie romă) nu prea pot beneficia de sprijinul financiar consistent al guvernului pentru familii”, explică Fruzsina Előd. 

În decembrie 2020, Guvernul Viktor Orbán s-a asigurat, printr-o modificare legislativă, ca nici adopția să nu mai fie o opțiune pentru cuplurile de același sex. Potrivit constituției maghiare, familia e bazată pe căsătorie și relația părinte-copil; mama este o femeie, iar tatăl – un bărbat. În aceste condiții cuplurile de același sex pot solicita adopția doar ca persoane singure, iar cererea lor va fi verificată de Ministerul Familiei. 

Este singura atribuție a ministrului Katalin Novák în zona LGBTQIA. Iar Ministerul Familiei de la București e croit pe același calapod.

Un minister după modelul maghiar

Până în octombrie-noiembrie 2021, pe scena politică de la București nu s-a discutat despre înființarea unui Minister al Familiei. Ministerul a devenit o opțiune în momentul în care, în cadrul alianței PNL-PSD, s-a ajuns la concluzia că nu sunt suficiente lucruri de împărțit.

Interesele din zona pronatalistă împrumutate de UDMR de la Guvernul Viktor Orbán s-au intersectat cu interesul PSD de a-i oferi un minister vizibil Gabrielei Firea. Așa a ajuns politiciana social-democrată noul ministru al familiei. 

Firea își făcuse încălzirea pentru minister de pe 3 noiembrie, când PSD a semnat un acord cu Partidul Puterii Umaniste (PPU-SL). Protocolul și-a propus elaborarea unei strategii naționale axate pe trei piloni: susținerea natalității, creșterea calității vieții pentru toți românii, respectiv sprijinirea și ocrotirea seniorilor. 

La o lună distanță, Grațiela Gavrilescu de la PPU-SL a declarat pentru Jurnalul Decretului că în acest moment se lucrează la proiecte comune în cadrul parteneriatului politic. Am încercat să obținem răspunsuri de la ministrul Gabriela Firea în legătură cu această strategie.

Am vrut să aflăm și care au fost sursele sale de inspirație pentru redactarea propunerilor și obiectivelor ministerului pe care îl conduce. Întreaga noastră documentare indică faptul că pe modelul maghiar s-a croit Ministerul Familiei din România – nicidecum pe modelul german, invocat de Gabriela Firea în Parlament. Până la publicarea acestui articol nu am primit niciun răspuns de la politiciana PSD. 

Câteva exemple: finanțarea achizițiilor familiale de mașini cu șapte locuri, preluarea indemnizației de creștere a copilului de către bunicii care se oferă să aibă grijă de copii, sprijin pentru cumpărarea/renovarea locuințelor. 

Măsurile prevăzute de ministerul Gabrielei Firea în programul de guvernare sunt facilitățile fiscale, voucherele, programele de credit – pentru membrii unor familii tradiționale. De exemplu:

• Program de credite pentru achiziționarea de locuințe pentru tineri familiști, subvenționat de stat luând în considerare ca un criteriu de punctaj numărul de copii.
• Sau reducerea progresivă a cuantumului contribuțiilor de asigurări sociale de sănătate (CASS) datorate, în funcție de numărul de copii aflați în întreținere, până la o scutire totală pentru cei care au în întreținere cel puțin 3 copii.
• O altă propunere este acordarea posibilității autorităților administrațiilor publice locale de a sprijini familiile care au în întreținere copii prin reduceri/scutiri de taxe și impozite. 

Niciuna dintre măsuri nu este fundamentată pe vreun studiu, pe vreo cercetare, pe documentarea unei comisii independente. Se propun, ca bază de reglementare într-un domeniu esențial, doar vederile Gabrielei Firea venite pe filiera UDMR. Adică vederile lui Katalin Novák și ale Guvernului Viktor Orban.

În consecință, programul ministerial de la București nu spune nici el nimic despre parteneriatul civil, care ar fi un pas în recunoașterea la nivel administrativ a familiilor cu parteneri de același sex. În acest moment, astfel de familii sunt invizibile pentru statul român.

Nu e deloc un aspect surprinzător în partea noastră de lume. 

Ce este proiectul Jurnalul Decretului 

Jurnalul Decretului își propune să contribuie la un efort public de înțelegere. Intersecțiile pe care le găzduiește subiectul avorturilor la cerere sunt nenumărate. Nicio altă temă de interes general nu stârnește atâtea controverse legale, polemici sociale și dezacorduri deloc cordiale. Și niciuna nu e însoțită de atâta neînțelegere.

Credem că jurnalismul e remediul potrivit. De aceea, Jurnalul Decretului a strâns laolaltă un colectiv de presă format din Vlad Stoicescu și Diana Oncioiu (Dela0.ro), Diana Meseșan (Libertatea) și Octavian Coman (jurnalist freelancer). Cei patru documentează împreună o serie de 12 articole de profunzime despre istoria, prezentul și viitorul acordării sau interzicerii serviciilor de avort la cerere în România.

Campania jurnalistică poate fi urmărită pe www.jurnaluldecretului.ro și este implementată de Centrul pentru Jurnalism Independent, cu sprijinul companiei Essensys Software.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro