„Investiți și voi pe bursă, dacă vi se pare că e atât de simplu” era sfatul pe care îl dădeau finanțiștii poporului nemulțumit de profiturile uriașe făcute de fondurile de investiții pe seama concedierilor, a tăierilor de costuri și a optimizărilor de tot felul. Acum, că poporul chiar o face, nu mai e bine!
Pe scurt: câteva milioane de mici investitori, dintre care unii au cheltuit doar câțiva dolari, au reușit să ducă în pragul falimentului cel puțin două mari fonduri de investiții și să provoace pagube de miliarde de dolari în stratosfera finanțelor – pe Wall Street.
Întâmplarea va avea probabil o mulțime de consecințe în viitor, atât în zona de reglementare financiară, dar și în abordarea față de serviciile pe care le primesc a consumatorilor conștienți de puterea lor.
Mecanismul
Pentru un investitor obișnuit, investiția la bursă înseamnă să cumperi acțiuni și să aștepți ca ele să crească, eventual încasând și dividendele între timp. Atunci când acțiunile cumpărate scad, investitorul pierde o parte din bani sau chiar pe toți. De exemplu, dacă ai cumpărat o acțiune cu 10 dolari, poți câștiga 50% când ajunge la 15 dolari sau poți pierde 50% dacă ajunge la 5 dolari.
Pentru un investitor „sofisticat”, există și opțiunea inversă – așa-numita „vânzare short”, care înseamnă, practic, un pariu pe scăderea valorii acțiunii. Concret, în loc să cumperi o acțiune, doar o iei cu împrumut pentru o anumită perioadă și o vinzi de îndată. La termen, o cumperi mai ieftin de pe piață, o dai înapoi și bagi profitul în buzunar. Astfel, dacă ai vândut azi cu 10 dolari, iar peste o săptămână ai cumpărat cu 5 dolari, ai un profit frumos de 100%.
Adesea, acest fel de vânzare își are rostul ei – pentru a echilibra piețele care tind uneori să devină iraționale sau pentru a devoala câte un faliment inevitabil. Uneori însă, cad victime companii care ar mai fi avut zile de trăit, dar și micii lor acționari, care se trezesc că valoarea acțiunilor pe care le aveau s-a prăbușit peste noapte.
În teorie, riscul manevrei sofisticate este mult mai mare decât al celei clasice. Un investitor care a cumpărat o acțiune de 10 dolari pentru a o vinde mai scump poate pierde cel mult cei 10 dolari. Unul care a împrumutat o acțiune de 10 dolari pentru a o vinde mai ieftin poate pierde oricât. Dacă între timp acțiunea crește la 1.000 de dolari, va pierde 990 și tot așa.
Dacă prețul crește, atunci se întâmplă un fenomen și mai de coșmar – așa-numitul „short-squeeze”. Cei care sunt obligați să cumpere acțiuni scump, pentru a le restitui, împing și mai mult prețul în sus.
În practică, lucrurile nu stau așa aproape niciodată. Investitorii „sofisticați” au suficienți bani și influență pentru a face lucrurile să meargă de fiecare dată în direcția în care doresc. Atunci când unul anunță, dă semnale sau pur și simplu scrie în vreo analiză că o acțiune „trebuie” să scadă, nimeni nu îndrăznește să se pună de-a curmezișul.
Declicul
Lucrurile s-au schimbat săptămâna aceasta, când un număr suficient de mare de oameni s-au mobilizat pe forumul social Reddit și au decis să contracareze pariul pe scădere făcut de fondurile de investiții împotriva unui distribuitor de jocuri video cu magazine fizice, grav afectat de pandemie: Hai să cumpărăm și să ridicăm prețul, ca să-i ardem!
Atitudinea seamănă, din multe puncte de vedere, cu răscoalele populare din cărțile de istorie:
- participanții au, poate, ceva de câștigat, dar și destul de mult de pierdut, cât decizia să nu mai fie una rațională;
- motivația e mai degrabă sentimentală: micul magazin de unde în tinerețe își cumpărau jocurile, astăzi răpus de vremuri, față în față cu marii rechini care se îmbogățesc din salariul tău mai mic;
- consecințele sunt la limita legii: teoretic, dacă autoritățile ar putea să urmărească atât de mulți oameni, i-ar putea acuza chiar de manipularea pieței „cu legea în mână”.
Tot ca în răscoalele istorice, au apărut și cei care pun paie pe foc: discuția de pe Reddit a fost popularizată pe contul său de Twitter de nimeni altul decât Elon Musk – aproape cel mai bogat dintre miliardarii lumii – care, la rândul său, are câte ceva de împărțit cu investitorii „sofisticați”, care mai pariază chiar și pe scăderea companiilor lui.
Și, destul de probabil, la efort au contribuit și alte fonduri de investiții, care au văzut o oportunitate în îndepărtarea de pe piață a unor rivali.
În cele din urmă, operațiunea și-a atins scopul. Cel puțin două dintre fondurile țintite – Melvin Capital și Citron Research – au fost îngenuncheate, cu pagube de ordinul a câteva miliarde de dolari, și rămâne de văzut dacă vor supraviețui sau nu loviturii.
Explozia
Ce a urmat a fost însă și mai spectaculos! Timp de câteva ore, mai multe aplicații online destinate micilor investitori – cele mai notabile fiind Robinhood și eToro – au suspendat cumpărarea acțiunilor pentru GameStop și alte câteva acțiuni țintite de răscoală: Poți să vinzi, dacă vrei, dar nu poți să cumperi.
Reacția utilizatorilor a fost cumplită, mergând de la un val de dezinstalări și review-uri negative până la acuzații de manipulare a pieței și amenințări cu procese colective… „Dacă eu pot doar să vând, atunci cine poate să cumpere de la mine? Cine, Robin Hood? Șeriful din Nottingham?”.
Într-o rară aliniere de idei, Alexandria Ocasio-Cortez și Donald Trump jr au cerut o investigație în Congresul american. După doar câteva ore, platformele au revenit asupra deciziei de restricționare. Atât decizia de restricționare, cât și cea de reluare a tranzacțiilor le-au atribuit „furnizorului de lichiditate”.
Însă scandalul deja făcuse ocolul lumii. Ceea ce putea să treacă drept un episod inedit în rubricile de fapt-divers a devenit știrea principală pe prima pagină a marilor gazete financiare.
Pe de-o parte, micii investitori încurajați de succes speră la această oră să-și vândă acțiunile cu mii de euro, chiar dacă în realitate puțini au șanse să o facă. Pe de altă parte, mulți caută ținte noi, printre ele numărându-se până acum Blackberry (cândva o emblemă a telefoanelor de business), AMC (o rețea de cinematografe la rândul ei lovită de pandemie) sau KOSS (prima companie care a produs căști audio wifi, dar care acum are dificultăți în fața importurilor din Asia).
Consecințele
Pentru piețe: Linia dintre ce înseamnă și ce nu înseamnă manipulare a pieței este foarte subțire, însă nu poate fi decât aceeași pentru toată lumea.
Va urma o lungă dezbatere despre cum ar trebui reglementate piețele financiare, însă la sfârșit fie va fi limitată puterea jucătorilor mari, fie va fi sporită a celor mici. Riscurile rămân însă la fel de mari, deci, înainte de orice, citește articolul „Ai bani la bursă și te tentează să-i înmulțești? 10 reguli înainte de a începe” .
Pentru investitori: Fluctuațiile vor fi și mai puțin predictibile decât până acum, chiar și numai pentru faptul că oricând masele se vor putea mobiliza pe internet, emoțional, chiar și numai pentru a da peste cap orice fel de calcul cinic sau, în semn de protest, față de lucrurile care nu le convin în viața de zi cu zi.
Pentru clienți: Odată conștienți de puterea colectivă pe care o au, utilizatorii mici ai oricărui fel de servicii vor căuta și alte mijloace de agregare, iar rețelele sociale sunt cele mai la îndemână căi de comunicare. Pe de altă parte, apare riscul uriaș al manipulării, de către oricine are conturi Twitter cu milioane de abonați – nu neapărat Elon Musk!
Pentru tine: Știi deja cât de mult contează părerea ta pentru frizerul tău, care are zece clienți pe zi și nu vrea să te piardă. Aproape la fel de mult poate să conteze și pentru orice alt furnizor de servicii, chiar dacă are milioane de clienți și până acum era mai ieftin să te ignore.
Dacă serviciul nu se ridică la așteptările tale, amenință-l că pleci – când amenințarea ta va deveni „virală”, sunt mari șanse să înceapă să o ia în serios.
***
„Școala de bani” este o secțiune publicistică având ca temă educația financiară, finanțată de BCR, dar cu un conținut editorial independent. Aici veți putea citi informații proaspete, analize și sfaturi despre cum să vă gestionați bugetul, soluții de economisire și despre cum să luați cele mai bune decizii în ceea ce privesc veniturile și cheltuielile personale. Interacțiunea oamenilor cu banii e un lucru care se schimbă în permanență, iar informațiile despre cele mai bune practici mondiale, despre riscuri și tendințe ne pot influența viața în bine. BCR nu are niciun control asupra acestor articole, nu le vede înainte de publicare, ele sunt scrise independent de redacția Libertatea.