12 zile de război. Cum s-a schimbat lumea de când Rusia a atacat Ucraina

Iată patru moduri în care lumea s-a schimbat în cele 12 zile de la întoarcerea războiului în Europa.

Ordinea mondială, în schimbare

Invazia Rusiei în Ucraina pe 24 februarie nu a inaugurat o nouă eră în politica marilor puteri, ci a fost semnul de exclamare violent care a confirmat una dintre cele mai semnificative schimbări în ordinea mondială geopolitică de la 11 septembrie 2001 încoace.

În anii anteriori atentatelor din SUA, terorismul global a consumat o mare parte din atenția liderilor occidentali. Al Qaeda și ISIS erau inamicii care aveau nevoie de contracarare. Kremlinul nu a mai fost văzut ca fiind aceeași amenințare ca odinioară, fiind trecut cu vederea atât de mult încât, în 2012, președintele Barack Obama l-a ridiculizat pe candidatul la președinție de atunci Mitt Romney, spunând că nu este la curent cu ce se întâmplă după ce a numit Rusia inamicul geopolitic numărul unu al Statelor Unite.

Până atunci însă, Putin arătase deja că vrea să răstoarne ordinea mondială după Războiul Rece.

Fostul ofițer de informații KGB a preluat mandatul în 2000, promițând să restabilească fosta glorie a Rusiei, uneori prin forța militară. În calitate de prim-ministru în 1999, el a lansat o ofensivă în Cecenia împotriva gherilelor separatiste.

Recomandări

Ce se întâmpla de 1 Mai în urmă cu 135 de ani: „Strâmbatul din nas în fața grătarelor denotă mult snobism de clasă” | Interviu

În 2008, Kremlinul a invadat Georgia, țară care la acea vreme se apropia tot mai mult de Europa. Mai târziu, sprijinul lui Putin pentru președintele sirian Bashar al-Assad, aparent ca un aliat în războiul împotriva terorii, nu i-a câștigat nicio favoare cu democrațiile occidentale, nu în ultimul rând din cauza rapoartelor credibile despre decizia dictatorului sirian de a-și ataca propriul popor cu arme chimice.

Decizia lui Putin din 2014 de a anexa Crimeea și de a susține separatiștii din estul Ucrainei a dus la sancțiuni și au fost condamnate ferm de Occident. La fel au fost și presupusele încercări ale Rusiei de a-și asasina inamicii pe pământ străin.

Deși neagreat de liderii occidentali, Putin a rămas în anii 2010 un jucător și partener important atât pentru Washington, cât și pentru alte puteri ale Europei. Rusia a fost un factor important în lupta împotriva ISIS, principalul furnizor de energie al Europei și a ajutat la negocierea unor pacte diplomatice majore, cum ar fi acordul nuclear cu Iranul din 2015.

Recomandări

Cine sunt cei patru cardinali favoriți să devină următorul Papă

Dar invazia începută de Rusia săptămâna trecută în Ucraina este posibil să fi pus capăt parteneriatului lui Vladimir Putin cu lumea occidentală. În urma declanșării războiului, Occidentul a impus sancțiuni fără precedent Rusiei, măsuri care au paralizat instituțiile financiare și care au zguduit economia țării conduse de Putin.

„Putin este acum izolat de lume mai mult decât a fost vreodată”, a declarat, marți, președintele american Joe Biden, în discursul său despre starea uniunii, în Congresul SUA.

O Europă mai unită

Invazia Rusiei a determinat și Uniunea Europeană să ia decizii de securitate care ar fi fost de neconceput în urmă cu câteva săptămâni.

Deși blocul a fost de ani de zile unul dintre cei mai puternici jucători economici din lume, nu a reușit să transforme până acum acea forță într-o putere geopolitică pe măsură. Istoria ne arată că UE a fost împărțită cu privire la cât de mult control ar trebui să aibă Bruxelles-ul asupra politicii externe. Acest lucru a împiedicat înaltele ambiții globale ale UE, deoarece propunerile de politică au fost diluate în cadrul negocierilor sau pur și simplu respinse. Dar conflictul ruso-ucrainean a ajutat gândirea Europei cu privire la apărare, securitate și afaceri externe să evolueze în doar câteva zile.

Recomandări

Rimetea, satul din Munții Trascău desemnat „Destinația anului 2025”. Locuitorii trăiesc exclusiv din turism: „Mâncarea ne face renumiți”

În prezent, Uniunea Europeană se trezește dintr-un vis de zeci de ani că stabilitatea oferită de o lume interconectată ar împiedica izbucnirea războiului și că, dacă s-ar întâmpla cel mai rău, America ar rezolva situația. Șocul revenirii războiului în Europa a unificat cele 27 de state membre ale UE. Blocul își exercită acum puterea economică în scopuri geopolitice vizând Rusia cu cel mai puternic pachet de sancțiuni pe care l-a impus vreodată.

De asemenea, blocul european a oferit, pentru prima dată, finanțare pentru achiziționarea de arme pentru Ucraina. Germania, care de decenii a fost contrariată față de o abordare militarizată a politicii externe, participă acum la înarmarea Ucrainei și la creșterea propriilor cheltuieli militare ca răspuns la invazie.

„Criza din Ucraina a spulberat iluzia că securitatea și stabilitatea în Europa sunt gratuite”, a declarat un înalt diplomat european pentru CNN în această săptămână. „Când nu exista o amenințare reală, geopolitica părea îndepărtată. Acum este un război la granița noastră. Acum știm că trebuie să plătim și să acționăm împreună”, a mai spus el.

Criza refugiaților din Ucraina, criza cu cea mai rapidă creștere de la Al Doilea Război Mondial încoace

Peste 1,5 milioane de persoane au părăsit Ucraina de la începutul invaziei ruse. Este criza refugiaților cu cea mai rapidă creștere în Europa, de la Al Doilea Război Mondial încoace, potrivit agenției ONU pentru Refugiați (UNHCR).

Un milion de oameni au fugit din casele lor doar în primele șapte zile ale invaziei ruse în Ucraina. Ca referință, potrivit statisticii oferite de UNHCR, în 2015, în timpul crizei refugiaților din Orientul Mijlociu, au fost în total 1,3 milioane de cetățeni din Siria, Afganistan, Irak sau din nord-estul Africii care s-au refugiat în Europa.

Dacă luptele din Ucraina vor continua, Europa s-ar putea confrunta cu o criză fără precedent a refugiaților.

„Am lucrat în situații de urgență pentru refugiați de aproape 40 de ani și rareori am văzut un exod atât de rapid ca acesta”, a declarat Filippo Grandi, Înaltul Comisar al ONU pentru refugiați.

Oamenii care au reușit să scape din Ucraina au căutat refugiu în Polonia, România, Slovacia și în alte părți. De la începutul ostilităților, cei mai mulți ucraineni au fugit în Polonia.

Conform unei statistici citate de The Guardian, peste jumătate dintre ucrainenii care și-au părăsit țara s-au îndreptat către Polonia, iar 154 de mii către Ungaria. În România, aproape 230.000 de ucraineni au intrat în țară de la începerea războiului.

Conflictul ruso-ucrainean poate provoca o criză alimentară mondială la „niveluri nemaivăzute”

Prețurile gazelor din Statele Unite au înregistrat cele mai mari creșteri de după uraganul Katrina din 2005. Experții sunt îngrijorați de faptul că prețurile alimentelor ar putea atinge un nou vârf, după ce anul trecut deja crescuseră. Iar Moody’s, compania americană de rating, cercetare și analiză de risc, avertizează că lanțurile globale de aprovizionare, deja lovite de pandemia de Covid-19, ar putea fi aruncate și mai mult în haos.

De asemenea, escaladarea conflictului din Ucraina împinge investitorii să renunțe la acțiunile europene într-un ritm nemaiîntâlnit în istorie, în contextul riscului de accelerare a inflației, potrivit analiștilor Bank of America, citați de Bloomberg și Reuters.

Luptele din Ucraina au avut costuri economice și umane pe tot globul, mai ales când vine vorba de energie. Deși Europa a spus de ani de zile că trebuie să renunțe la energia rusă, Moscova este cel mai mare furnizor de petrol și gaze naturale al UE. Europa ar putea supraviețui dacă Rusia ar opri aprovizionarea, dar situația nu va fi deloc ieftină sau ușoară.

Conflictul ruso-ucrainean ar putea, de asemenea, provoca o criză alimentară. Programul Alimentar Mondial (PAM) a atras atenţia vineri asupra iminenţei unei crize alimentare în regiunile afectate de război în Ucraina şi asupra riscurilor de foamete în lume agravate de întreruperea producţiei şi exporturilor unor mărfuri precum cerealele.

Rusia şi Ucraina asigură 29% din exporturile mondiale de grâu. Perturbări grave ale producţiei şi exporturilor riscă să antreneze o creştere a preţurilor la mărfurile alimentare, aflate deja la un nivel record, avertizează PAM.

„Gloanţele şi bombele din Ucraina pot aduce criza alimentară mondială la niveluri nemaivăzute”, a declarat directorul PAM, David Beasley, citat de Agerpres.

Și ONU atrage atenția că perturbări grave ale producţiei şi exporturilor vor eroda securitatea alimentară a milioane de persoane.

În ceea ce privește Ucraina, PAM arată că există informaţii despre „grave penurii” de alimente şi apă la Kiev şi Harkov, precizând că se duce o cursă contra cronometru pentru a prepoziţiona alimente în zonele unde se aşteaptă la o izbucnire a luptelor.

Urmărește pe Libertatea LIVETEXT cu cele mai noi informații despre războiul din Ucraina, declanșat de Rusia 

Urmărește-ne pe Google News