Cherecheș a arătat că judecătoarea care l-a condamnat ar fi fost „într-o situație vulnerabilă”, deoarece mama magistratului era vizată în același dosar cu soacra politicianului, tot pentru mită. 

Fostul primar a mai susținut în contestație că faptele lui s-ar fi prescris cu 24 de zile înainte de pronunțarea deciziei din apel, deoarece prescripția curge de la momentul pretinderii banilor, nu de la ultimul act de primire a mitei.

Curtea de Apel Cluj a respins recent contestația în anulare formulată de Cătălin Cherecheș, o cale extraordinară de atac prin care acesta încerca să obțină desființarea condamnării de 5 ani pentru luare de mită, pe care a primit-o pe 24 noiembrie 2023.

Fostul primar al municipiului Baia Mare a fost găsit vinovat după ce a cerut 400.000 de lei de la un denunțător, căruia i-a solicitat în mod expres să nu-i remită decât sume cuprinse între 10.000 și 20.000 de lei. Pe data de 26 aprilie 2016, procurorii l-au prins pe Cherecheș în flagrant delict cu 25.000 de lei.

În motivarea hotărârii de condamnare pe fond, Tribunalul Cluj nota că edilul Cătălin Cherecheș „s-a folosit de notorietate în favoarea sa”, că acesta a încercat să îi intimideze pe martori, că într-o primă fază „a încercat să inducă în eroare organele judiciare” și că s-a folosit de presa locală pentru a atrage un val de simpatie.

S-ar fi erijat „în postura de victimă”

La rândul lor, judecătorii care l-au condamnat pe Cherecheș în apel au notat în motivare că acesta s-a dovedit a fi „străin de orice repere de corectitudine”, că acesta s-a „erijat în postura de victimă a statului și serviciilor de informații” și că „a devenit nedemn să ocupe orice funcție publică”.

Cu puțin timp înainte de soluționarea definitivă a apelului, soacra lui Cătălin Cherecheș, Claudia Gliga, a fost prinsă în flagrant delict în timp ce încerca să îi dea 50.000 de euro mamei judecătoarei care urma să pronunțe decizia finală.

Deși Cătălin Cherecheș a negat atunci orice implicare în demersul soacrei lui, în contestația în anulare s-a folosit de acest episod pentru a arăta că judecătoarea Georgiana Rodica Fărcaș-Hîngan ar fi fost „vulnerabilizată” și deci incompatibilă și lipsită de imparțialitate în a soluționa cauza.

Cătălin Cherecheș, primarul din Baia Mare și soacra. Foto: Inquam Photos / Ghiță Porumb

Argumentul lui Cătălin Cherecheș a fost acela că judecătoarea, la a cărei mamă urma să ajungă mita de la soacră, s-ar fi temut să dea o altă soluție în afară de condamnare:

  • „Se învederează cu titlu preliminar că prin contestaţia în anulare formulată nu a adus critici sau «atacuri» la adresa persoanei doamnei judecător sau la adresa domnului procuror, ci reprezintă o analiză obiectivă a unei situaţii de clară incompatibilitate a oricărui magistrat aflat într-o situaţie identică, respectiv o situaţie de lipsă de imparţialitate (după depunerea denunţului de către doamna magistrat şi audierea acesteia în calitate de martor la DNA Cluj) şi de vulnerabilitate chiar a unui magistrat care a pronunţat o hotărâre în apel şi apoi a motivat-o în timp ce se temea pentru situaţia juridică a propriei mame, care ar fi putut fi oricând pusă sub acuzare pentru comiterea infracţiunii de trafic de influenţă, exact de procurorul de caz pe al cărui rechizitoriu magistratul trebuia să se pronunţe în apel.
  • S-a reiterat faptul că atât doamna judecător, cât şi mama acesteia au fost audiate ca şi martori denunţători, iar mama acesteia a şi colaborat cu DNA Cluj în vederea organizării flagrantului din data de 8 noiembrie 2023, inclusiv prin punerea la dispoziţie de tehnică de înregistrare din partea DNA Cluj.
  • Un alt element obiectiv privind lipsa de imparţialitate a doamnei magistrat (Fărcaș-Hîngan Georgiana Rodica – n.r.) constă în opinia contestatorului şi în declaraţia doamnei magistrat-denunţătoare din data de 5.11.2023, care a precizat expres că, dată fiind situaţia juridică în care era implicată mama sa (cu o stare, de fapt, care indica o posibilă comitere a infracţiunii de trafic de influenţă de către mama sa), respectiv din următorul pasaj: «am simţit nevoia ca de îndată să sesizez organele de urmărire penală pentru a se lua măsurile legale ce se impun. Arăt că îmi fac griji pentru membrii familiei, în special pentru mama mea».
  • Se învederează astfel că situaţia juridică penală a propriei mame stătea exact în mâna procurorului de caz pe al cărui rechizitoriu trebuia să pronunţe o soluţie în apel, opinând astfel că magistratul se afla într-o stare de vulnerabilitate şi dependenţă faţă de procurorul pe al cărui rechizitoriu trebuia să dea o soluţie în apel, magistratul menţionând expres în faţa aceluiaşi procuror cu ocazia audierii la DNA Cluj că «se teme pentru situaţia mamei sale».
  • Astfel, se susţine faptul că, în condiţiile în care până la momentul formulării denunţului mama doamnei magistrat comisese infracţiunea de trafic de influenţă, aceasta putea fi pusă sub acuzare şi putea să răspundă penal, iar formularea unui denunţ (după comiterea unei posibile infracţiuni de trafic de influenţă) nu putea opera ca o cauză de nepedepsire.
  • Astfel, se arată că tratamentul «privilegiat» de care a beneficiat mama doamnei magistrat la DNA Cluj şi exonerarea sa de răspundere penală contrar dispoziţiilor legale rezultă dintr-o simplă analiză a cadrului procesual de instrumentare a dosarului penal nr. 113/D/2023 al DNA Cluj”, arăta Cherecheș în contestația în anulare.

Curtea de Apel Cluj i-a respins lui Cătălin Cherecheș aceste susțineri, arătând că judecătoarea respectivă a formulat cerere de abținere, respinsă de colegii ei magistrați de la aceeași instanță.

„Persoana condamnată a invocat aceleaşi motive care au făcut obiectul cererii de abţinere formulate de doamna judecător (Fărcaș-Hîngan Georgiana Rodica – n.r.) la data de 9.11.2023 şi care a fost respinsă prin încheierea penală din data de 9 noiembrie 2023, astfel încât existenţa situaţiei de incompatibilitate nu poate fi reiterată pe calea specială a contestaţiei în anulare (care nu se poate transforma într-o veritabilă cale de atac asupra încheierii de soluţionare a incidentului procedural). 

Prin urmare, este inadmisibilă formularea unei contestaţii în anulare prin care se urmăreşte practic obţinerea unei reevaluări a soluţiei pronunţate prin încheierea din data de 9.11.2023 prin care s-a respins cererea de abţinere şi prin care s-a apreciat că sunt respectate exigenţele de imparţialitate a doamnei judecător prin raportare la aspectele învederate în cuprinsul cererii de abţinere”, notează judecătorii în motivarea din 18 aprilie 2024.

Cum a calculat Cherecheș în favoarea lui împlinirea prescripției

Al doilea argument invocat de Cătălin Cherecheș în contestația în anulare este legat de intervenția prescripţiei.

Cum fapta de luare de mită se prescrie în 8 ani, Cherecheș susținea, pe scurt, că acest termen ar fi curs de la momentul pretinderii șpăgii (1 noiembrie 2015), nu de la ultimul act de primire a banilor (26 aprilie 2016).

Astfel – susține fostul primar – faptele lui s-ar fi prescris la 1 noiembrie 2023, cu 24 de zile înainte de condamnarea definitivă:

  • „Problema de drept care trebuie lămurită constă în stabilirea momentului de consum și epuizare a infracțiunii continuate de luare de mită, în condițiile în care ambele momente sunt alcătuite din elemente alternative de săvârșire a faptei, la intervale de timp diferite, aspect ce se răsfrânge asupra incidenței momentului de debut al termenului prescripției răspunderii penale.
  • Sub acest aspect se arată că atât prima instanță, cât și instanța de apel au reţinut că prezenta infracțiune este de consumare anticipată și că ea s-a consumat în momentul realizării primei acțiuni de pretindere, respectiv în luna martie 2015, iar ulterior în luna noiembrie 2015.
  • Totodată, se arată că instanța supremă s-a pronunțat într-un recurs în interesul legii că «prin data săvârșirii infracțiunii și, implicit, data de la care începe să curgă termenul de prescripție a răspunderii penale în cazul infracțiunilor simple a căror latură obiectivă implică producerea unei pagube ori realizarea unui folos necuvenit pe o perioadă de timp se înțelege momentul apariției primei pagube ori al obținerii primului folos necuvenit» (ÎCCJ, recursul în interesul legii, dec. 5 din 11 februarie 2019).
  • Se mai invocă şi faptul că practica judiciară este în sensul că infracțiunea se consumă în momentul pretinderii, chiar dacă ulterior se și primește produsul infracțiunii de corupție anterior pretins (…)
  • Tot în același sens este indicată practica Direcției Naționale Anticorupție cu motivarea aplicată dosarului Microsoft în sensul că termenul de prescripție se calculează de la data semnării contractului și nu de la data producerii pagubei sau ultimei plăți/facturi”, se arată în documentele dosarului.

În cazul lui Cherecheș, prescripția s-ar fi împlinit în luna aprilie 2024

Judecătorii au explicat în motivarea deciziei prin care i-au respins lui Cătălin Cherecheș contestația în anulare de ce în cazul lui prescripția se calculează de la ultimul act de primire a șpăgii:

  • „Curtea achiesează opiniei cu privire la faptul că infracţiunea de luare de mită comisă în mai multe dintre modalităţile alternative prevăzute în textul de incriminare se consumă la data săvârşirii primei modalităţi, însă, sub aspectul datei de săvârşire a unităţii infracţiunii, cu relevanţă în calculul termenului de prescripţie, raportarea se va efectua la data comiterii ultimei modalităţi de comitere, pentru următoarele considerente:
  • În cazul infracțiunii de luare de mită săvârșită în modalități alternative incriminate de textul legal, cum este și situația din prezenta cauză (pretindere și primire), se reţine forma unității naturale colective întrucât presupune comiterea, la intervale de timp diferite, a mai multor modalități alternative ale elementului material, între care există o legătură obiectivă și subiectivă și care reprezintă etape succesive de realizare a unei activități infracționale unice. Prin voinţa legiuitorului, aceste modalităţi alternative compun elementul material al infracţiunii simple de luare de mită.
  • Constituind astfel o formă a unității naturale de infracțiune, dar care are o desfășurare în timp, similar infracţiunii continue, acest tip de infracţiuni (cu modalităţi alternative de comitere) are un moment al consumării (marcat de realizarea primei modalități alternative) și un moment al epuizării (reprezentat de ultima modalitate alternativă sau ultimul act al unei pluralități de astfel de acte), care alcătuiesc împreună ultima modalitate alternativă, ce reprezintă, totodată, și data săvârșirii infracțiunii unice.
  • Negarea acestei caracteristici a unității naturale colective – de a avea o desfășurare în timp – ar însemna ca atunci când activitatea ilicită cunoaște o succesiune de acte subsumate unei infracțiuni unice, de natură a agrava răspunderea penală, contribuțiile ulterioare actului inițial să fie plasate în afara sferei de aplicare a legii penale și, prin aceasta, să devină lipsite de consecințe juridice, în pofida indisolubilei lor legături cu activitatea originară ce a marcat momentul consumativ al infracțiunii.
  • Dacă s-ar accepta opinia contestatorului, în sensul că termenul de prescripție al răspunderii penale ar începe să curgă de la momentul realizării primei variante alternative a elementului material (respectiv pretinderea folosului necuvenit), deși activitatea infracțională ar continua să se desfășoare şi ulterior acestui moment (în speță activitatea infracţională desfășurându-se până în luna aprilie 2016), s-ar ajunge ca termenul de prescripție a răspunderii penale să curgă în paralel cu desfășurarea acțiunilor ilicite ale făptuitorului (constând în modalităţile alternative anterior reţinute în cadrul dosarului de fond).
  • Mai mult, mergând până la consecințele finale ale acestei opinii, se poate ajunge teoretic la situația, greu de acceptat din punct de vedere juridic, în care răspunderea penală să fie deja prescrisă (…) în timpul în care persoana mituită ar continua să primească foloase materiale.
  • Totodată, opinia contrară celei reţinute de Curte creează dificultăți în sancționarea complicilor care, fără să fi participat la momentul inițial al consumării faptei (acceptarea promisiunii), sunt implicați în activitățile infracționale subsecvente (cele ale primirii sumelor de bani). Practic, dacă actele ulterioare momentului consumării ar fi lipsite de relevanță penală, atunci este neclar cum s-ar putea reține în sarcina acestor persoane infracțiunea de complicitate la comiterea infracţiunii de corupţie cu consumare anticipată.
  • Aşadar, contrar susținerilor persoanei condamnate, Curtea apreciază că în cazul inculpatului (Cherecheș Cătălin – n.r.), termenul prescripției răspunderii penale se calculează în raport de momentul epuizării activității infracționale reţinute în cadrul dosarului nr. 2537/117/2016.
  • În prezenta cauză, termenul general de prescripție a răspunderii penale este de 8 ani și a început să curgă începând din data de 26 aprilie 2016, când a fost epuizată infracțiunea unică naturală colectivă de luare de mită în modalitatea normativă a primirii ultimei sume de bani (a cărei pretinderi s-a realizat anterior, la începutul lunii noiembrie 2015 în cadrul celui de-al doilea act material).
  • Prin urmare, Curtea constată că la data pronunțării în apel a deciziei penale nr. 1704/A în dosarul nr. 2537/117/2016, respectiv 24.11.2023, prin care s-a dispus condamnarea definitivă a inculpatului (Cherecheș Cătălin – n.r.) la o pedeapsă de 5 ani de închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită anterior menționată, nu fusese încă împlinit termenul general de prescripție a răspunderii penale, care s-ar fi împlinit în luna aprilie 2024, astfel că prezenta contestație în anulare promovată de contestator este neîntemeiată”, arată instanța de judecată.

Acuzațiile DNA pentru fostul primar Cătălin Cherecheș

Fostul primar al municipiului Baia Mare Cătălin Cherecheș a fost trimis în judecată de procurorii DNA pe data de 19 mai 2016, pentru luare de mită în formă continuată. În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:

  • „În perioada martie 2015 – septembrie 2015, inculpatul Cherecheș Cătălin, în calitate de primar al municipiului Baia Mare și ordonator principal de credite pentru susținerea financiară a Asociației Club Sportiv Fotbal Club Municipal Baia Mare și implicit pentru eliberarea sumelor de bani alocate de consiliul local în acest sens, a pretins și primit de la o persoană din conducerea clubului, atât în mod direct, cât și prin intermediar, suma totală de 70.000 de lei.
  • De asemenea, în perioada imediat următoare, inculpatul Cherecheș Cătălin, pentru a propune Consiliului local al municipiului Baia Mare susținerea financiară a clubului de fotbal cu suma de 1.000.000 de lei/1.200.000 de lei, a pretins denunțătorului să cesioneze pe numele unei anumite persoane o societate comercială, operațiune care nu s-a mai finalizat.
  • La data de 14 aprilie 2016, edilul i-a solicitat denunțătorului suma de 400.000 de lei, bani ce reprezentau mai mult de jumătate din sponsorizarea pe care o firmă o făcuse anterior clubului.
  • În legătură cu modalitatea de remitere a sumei de bani pretinse, la data de 22 aprilie 2016, inculpatul Cherecheș Cătălin i-a transmis denunțătorului să nu scoată din bancă decât sume cuprinse între 10.000 și 30.000 de lei, lucru cu care acesta din urmă s-a conformat.
  • În același context, la data de 26 aprilie 2016, procurorii anticorupție au procedat la constatarea infracțiunii flagrante, asupra inculpatului Cherecheș Cătălin fiind găsită suma de 25.000 de lei.
  • Anterior, la data de 25 aprilie 2016, la solicitarea inculpatului, din aceeași sumă pretinsă cu titlu de mită, denunțătorul a remis unui apropiat al primarului suma de 5.000 de euro în contul unei datorii”, rețin procurorii DNA.

Pe data de 24 februarie 2022, Tribunalul Cluj a dispus condamnarea lui Cătălin Cherecheș la o pedeapsă de 5 ani de pușcărie pentru luare de mită.

Fostul primar al municipiului Baia Mare, Cătălin Cherecheș, este predat sub escortă către Poliția Română în punctul de trecere a frontierei Nădlac 2. Foto: Inquam Photos / Cornel Putan

Pe data de 24 noiembrie 2023, Curtea de Apel Cluj a menținut pedeapsa de 5 ani cu executare pronunțată pe fond pe numele lui Cătălin Cherecheș. Acesta a fugit din țară înainte de pronunțarea deciziei, fiind prins în Germania patru zile mai târziu.

Foto: Inquam Photos / Paul Ursachi

 
 

Urmărește-ne pe Google News