Cum a încercat comandantul unei unități militare să mușamalizeze un accident mortal de muncă

În pădurile din comuna Băcești, județul Vaslui, se află o unitate militară subordonată UM 01405 Muncelul de Sus (Iași).  Având în vedere că acoperișurile a patru pavilioane din incinta tehnică a unității de la Băcești erau degradate, în vara anului 2019 au dispuse lucrări de reparații.

O operațiune de hidroizolare a acoperișului, aparent banală, a fost marcată de o tragedie, pe care comandantul unității militare de la acea vreme, colonelul Mircea Pascal, a încercat să o mușamalizeze. O spun documentele anchetei desfășurate de Parchetul Militar Iași.

Ordinul dat de colonelul Pascal

Potrivit contractului încheiat cu societatea Izoclas Construct, lucrările de reparații trebuiau efectuate în perioada mai – septembrie 2019.

Echipa de muncitori a ajuns la Băcești în după-amiaza zilei de 8 iulie 2019, cei patru bărbați fiind cazați într-unul dintre dormitoarele unității militare. A doua zi dimineață, comandantul unității a avut o discuție cu muncitorii, cărora le-a prezentat specificul unității, respectiv faptul că nu au voie să efectueze filmări sau fotografieri, să se deplaseze în alte spații decât cele destinate desfășurării activității și cazării.

De asemenea, a fost efectuat instructajul municitorilor privind normele de securitate și sănătate în muncă. În timpul discuțiilor, șeful echipei de muncitori a solicitat comandantului unității să aprobe acordarea de ajutor, la nevoie, de către militari, în sensul de a li se furniza apă sub presiune de la autospecialele de pompieri, pentru a realiza decopertarea de reziduuri a acoperișurilor pavilioanelor. 

Recomandări

România, cea mai stresantă țară pentru condus din lume. Aglomerația din trafic ne plasează pe primul loc în clasament

Muncitorii au precizat comandantului că un astfel de ajutor le-ar fi fost acordat și cu ocazia efectuării unor lucrări similare la alte unități militare.

Furtunul unei autospeciale cu apă scăpat de sub control

În prima zi de lucru, pe 10 iulie 2019, muncitorii au reușit să decoperteze integral acoperișul de pe un pavilion și au efectuat lucrări la un alt pavilion. De asemenea, au decopertat și un alt acoperiș care nu era îmbrăcat doar cu niște bucăți de carton. În prima zi nu a avut loc niciun eveniment deosebit ca urmare a folosirii apei sub presiune.

În cea de-a doua zi de lucrări, în dimineața zilei de 11 iulie, muncitorii au început din nou activitatea de decopertare a unui pavilion. Avându-se în vedere că în acea zi urmau a fi efectuate lucrări de tăiere cu polizorul unghiular al unor bucăți de metal, s-a emis un permis de lucru cu foc deschis, motiv pentru care un militar a fost desemnat să supravegheze lucrările cu o autospecială cu apă.

Comandantul îl anunțase că, în caz de necesitate, să acorde ajutor muncitorilor cu apă de la autospecială. Practic, ajutorul consta în a furniza apă prin furtun pentru îndepărtarea surplusului de balast sau criblură.

Recomandări

Primele ipoteze legate de moartea lui Silviu Prigoană. Surse medicale: a suferit un AVC sau un stop cardio-respirator

După-amiază, unul dintre muncitori a solicitat militarului de pe autospecială să le furnizeze apă sub presiune. Având ordin verbal de la comandant, militarul a dat curs solicitării și a dat furtunul muncitorilor pentru a decoperta.

Muncitorii au întins furtunul pe acoperiș; capătul furtunului (țeava de refulare) fiind ținută de unul dintre muncitori, al cărui frate se se afla în spatele său și îl ajuta la mânuirea furtunului. Alți doi muncitori se aflau la marginea acoperișului și țineau furtunul pentru a nu cădea.

La un moment dat, în timp ce muncitorii mânuiau furtunul, presiunea apei a crescut iar cei doi frați au scăpat din mână țeava de refulare. Furtunul l-a lovit pe unul dintre ei în partea toracică stângă și la gamba piciorului drept iar pe celălalt în zona capului, Lucrările au fost sistate imediat, notează procurorii.

Cu fractură de bază de craniu, victima „a coborât singură de pe acoperiș”

Muncitorul a fost transportat la spitalul din Roman, ulterior fiind dus la Spitalul de Neurochirurgie din Iași, unde, după patru zile de suferință, a decedat. Circumstanțele morții bărbatului au fost stabilite cu greu de către Parchetul Militar Iași și asta după ce a fost prezentată o situație neverosimilă a evenimentului.

Recomandări

Silviu Prigoană a murit. Avea 60 de ani și i s-a făcut rău într-un restaurant din Bran

Raportul de expertiză medico-legală a indicat că moartea muncitorului a fost violentă, fiind cauzată de  insuficiența cardio-respiratorie acută, „consecința unui traumatism cranio-cerebral obiectivat prin fractură de boltă și bază de craniu, hematom subdural, hematom extradural, contuzie și dilacerare cerebrală și contuzie și dilacerare cerebeloasă și de trunchi cerebral”.  

În ciuda leziunilor extrem de grave, ancheta Parchetului Militar arată că muncitorul ar fi coborât singur de pe clădire și a mers pe picioarele sale în dormitorul unde era cazat. Ba mai mult, s-a îmbrăcat și a mers singur la mașina fratelui său cu care s-a deplasat la spitalul din Roman. 

În aceeași seară în care a avut loc evenimentul, un locotenent colonel din cadrul unității militare, la solicitarea comandantului Mircea Pascal, s-a deplasat la spitalul din Iași pentru a se interesa de soarta muncitorului.

Datele accidentului, falsificate

Aflând că situația este una critică, comandantul unității militare a decis să schimbe datele problemei pentru a se ascunde că accidentul s-a produs în incinta unității militare.  

Comandantul a întocmit un raport către superiorii de la Iași, Sibiu și București, informându-i despre un eveniment în care a fost implicat unul dintre muncitorii care participau la lucrările de reparații. Situația prezentată nu avea nicio legătură cu realitatea.

În data de 11 iulie 2019, ora 18.00, am fost informat telefonic de șeful de echipă că se află la Spitalul municipal Roman cu unul din lucrători, care a acuzat dureri în zona capului în urma unei căzături pe șina de cale ferată din localitatea Băcești, din afara unității (s.n.) în jurul orei 17:00 în timp ce se deplasa către un schit din apropiere.,

Raportul înaintat superiorilor de col. Mircea Pascal:

Pentru că datele prezentate de comandant contraziceau flagrant concluziile expertizei medico-legale, a fost declanșată o anchetă.

Pe lângă falsificarea documentelor prin care dorea măsluirea accidentului, comandantului unității militare i s-a imputat că a dat ordin verbal, „cu nesocotirea normelor de securitate și sănătate în muncă, de furnizare a apei sub presiune unor persoane care nu aveau capacitatea și pregătirea de mânuire a furtunului, ceea ce a condus la accidentare și ulterior decesul persoanei care mânuia furtunul”.

Mărturia comandantului: militarii au acționat din proprie inițiativă

La finalul anchetei, colonelul Mircea Pascal a fost trimis în judecată pentru săvârșirea a patru infracțiuni: ucidere din culpă, nerespectarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă, fals intelectual și uz de fals.

În fața instanței, comandantul a declarat că și-a respectat obligația de prelucrare a muncitorilor civili cu normele de securitate în muncă, invocând că societatea prestatoare este cea care nu și-a prelucrat angajații.

A susținut, de asemenea, că nu a dat ordin să fie folosită apa, acest ordin nefiind consemnat în ordinul de zi pe unitate și că militarii au acționat din proprie inițiativă la rugămintea muncitorilor.

„Chiar dacă aș fi dat un asemenea ordin, militarii nu trebuiau să îl execute deoarece era nelegal”, a declarat comandantul unității militare în instanță. Apărarea sa nu a fost însușită de magistrați.

„Din declarațiile martorilor militari reiese că ar fi fost imposibil ca militarii să furnizeze apă sub presiune de la autospeciala de stingere a incendiilor, iar inculpatul, comandantul unității să nu afle. Nu are relevanță în cauză dacă ordinul a fost legal sau nu, în acest caz limita de legalitate fiind dincolo de aprecierea subordonatului, neavând relevanță nici forma în care a fost formulat scris sau verbal, solemn sau ca rugăminte. Pentru subordonat, ordinul venea de la comandant și era legat de atribuțiile de serviciu, în folosul unității, astfel că era de neconceput neexecutarea sa”, au motivat magistrații Tribunalului Militar Iași.

La finalul procesului, instanța l-a găsit vinovat pe colonelul Pascal de săvârșirea a trei dintre infracțiuni, fiind achitat pentru ucidere din culpă. 

„Nu există legătură de cauzalitate certă între fapta inculpatului – ordinul dat – și consecințele soldate cu decesul victimei”, a invocat instanța militară.

Pedeapsă cu suspendare, contestată de procurori

Găsit vinovat pentru săvârșirea infracțiunilor de nerespectarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă, fals intelectual și uz de fals, Mircea Pascal a fost condamnat pe 23 iunie la un an și șase luni închisoare cu suspendare, fiindu-i stabilit un termen de supravhere de doi ani.

Totodată, i-a fost aplicată pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a mai ocupa o funcție publică timp de doi ani.

„Având în vedere nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială, instanța apreciază că suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, concomitent cu executarea de muncă în folosul comunității poate conduce la recuperarea inculpatului, la reintegrarea sa în societate”, au motivat magistrații Tribunalului Militar Iași.

Totuși, aceștia au subliniat că din declarațiile date în faza de urmărire penală și în faza de judecată se constată că colonelul Mircea Pascal are tendința să minimizeze efectele faptelor sale prin relativizarea importanței, a normelor penale și a efectelor pe care le-a produs.

Sentința Tribunalului Militar Iași nu este definitivă, ea fiind deja contestată de procurori, care nu sunt de acord cu achitarea inculpatului pentru ucidere din culpă, solicitând totodată o pedeapsă mai aspră.

Dosarul urmează a fi înaintat Curții Militare București, instanță ce va pronunța sentința definitivă.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro