Cum a murit primul dosar DNA privind achizițiile din pandemie. Probe subțiri, au motivat judecătorii care l-au lăsat liber pe fostul șef al UNIFARM

DNA şi Tribunalul București, care a dat prima condamnare, spun că, în martie 2020, Adrian Ionel, pe atunci director general al Unifarm, a cerut 760.000 de euro mită unui intermediar ce reprezenta o societate comercială, ca să atribuie un contract în valoare de 6.700.000 de euro, pentru achiziționarea a 250.000 de combinezoane și 3 milioane de măști chirurgicale.

Ionel a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, luare de mită, trafic de influenţă, instigare la fals intelectual şi folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane. 

Abuzul în serviciu: de la 4 ani de închisoare la „fapta nu există”

Fostul șef al Unifarm a fost acuzat că, în exercitarea atribuțiilor de serviciu şi prin încălcarea dispozițiilor legale referitoare la achizițiile publice, a prejudiciat compania națională cu 2.380.000 de lei.

Alături de el, în același dosar, a fost pusă sub acuzare și fosta șefă a serviciului comercial din Unifarm Maria Lizica Radu. 

La proces, ambii inculpaţi au susţinut că nu au încălcat legea achizițiilor publice, pentru că Unifarm nu avea calitatea de autoritate contractantă. Tribunalul Bucureşti nu le-a dat dreptate. În sentința din iulie 2022, instanța invocă „modul haotic în care se făceau achiziţiile la Unifarm, faptul că angajaţii nu respectau legislaţia în vigoare şi, mai grav, că nici măcar nu o cunoşteau”, iar judecătorul subliniază că Unifarm avea „calitatea de autoritate contractantă, dată de actele normative în vigoare”. 

Recomandări

Dezvoltatorul imobiliar Nordis, unul dintre cei mai mari din România, a intrat în insolvență

• Adrian Ionel a fost condamnat de Tribunalul Bucureşti la 4 ani de închisoare, doar pentru infracțiunea de abuz în serviciu.
• Curtea de Apel București a decis achitarea, pentru că „fapta nu există”.

„Nu au încălcat dispozițiile legale”

Curtea de Apel București a răsturnat, luna trecută, verdictul tribunalului și a decis că Adrian Ionel și subordonata lui „nu au încălcat dispozițiile legale care reglementează modalitatea de încheiere a contractelor de achiziție publică, iar faptele descrise în sarcina acestora nu există”. 

În motivarea deciziei, Curtea de Apel București a stabilit că Unifarm nu avea calitatea de autoritate contractantă, „întrucât nu sunt întrunite toate condițiile prevăzute de art. 4 alin. 2 din Legea nr. 98/2016”, privind achizițiile publice.

Judecătorii spun că la dosar există o adresă emisă de Unifarm, în care se precizează că „în perioada 1998 – martie 2020, în cadrul companiei nu a funcționat un birou/departament de achiziții publice, iar CN Unifarm nu a implementat/aplicat dispozițiile legale în materie privind achizițiile publice”.

Recomandări

Cum îngroapă România dosarele lagărelor de copii din comunism. Justiția refuză anchetarea infamului program ceaușist de „optimizare socială”

„În aceste condiții”, subliniază instanța, „având în vedere că până în luna martie 2020 compania nu procedase la aplicarea dispozițiilor legale în materie privind achizițiile publice, inculpații, în calitate de funcţionari, în sensul legii penale, nu puteau determina, fără echivoc, că faptele lor ar fi putut avea semnificaţie penală și că ar îmbrăca forma abuzului în serviciu”. 

„Inculpații nu cunoașteau existența unor împrejurări de care depinde caracterul penal al faptei”, explică judecătorii, „din moment ce nicio instituție cu atribuții de control sau vreo persoană responsabilă nu constatase sau reclamase vreodată că CN Unifarm SA, pe parcursul unei perioade foarte lungi de timp, în care efectuase multiple achiziții, ar fi trebuit să aplice dispozițiile legale privind achizițiile publice”.

Luarea de mită: probele ce nu au convins Curtea de Apel

DNA l-a acuzat pe Adrian Ionel și de luare de mită. Procurorii spun că șeful Unifarm i-a pretins martorului denunțător Andre Jaderian suma de 750.000 de euro, pentru combinezoanele de protecție și 10.000 de euro, pentru măștile de protecție, 

În rechizitoriul DNA și în sentința Tribunalului București se arată că, în seara zilei de 3 martie 2020, Adrian Ionel l-a sunat pe Jaderian și i-a cerut să vină la restaurantul „Bârlogul lupilor” din București, unde au discutat și despre achiziționarea unor combinezoane de protecție. Ulterior, Jaderian a declarat la DNA că el a spus că le poate aduce cu 12,5 euro/bucata, dar Adrian Ionel i-a zis că e dispus să accepte un preț mai mare, de 85 de lei/bucata.

Recomandări

Diana Șoșoacă, penalizată de Parlamentul European pentru scandalul din iulie. Eurodeputata are interzis în plen și a rămas fără indemnizație timp de șapte zile

În sentința Tribunalului București se arată că „în schimbul atribuirii contractului, Adrian Ionel a pretins 2,5 euro pentru fiecare combinezon, bani pe care urma să îi primească după recepționarea produselor şi finalizarea contractului. De asemenea, acesta a pretins bani și pentru achiziția măștilor, dar Jaderian Andre i-a spus că nu poate să dea, pentru achiziționarea acestora, decât maximum 10.000 de euro, întrucât profitul la măşti era foarte mic, sume pe care Adrian Ionel le-a acceptat”.

După întâlnirea de la „Bârlogul lupilor”, Jaderian i-a cerut pe WhatsApp șefului Unifarm, în aceeași seară, să confirme înțelegerea lor: „Bro, e ok?”, „Ce am vb?”. Procurorii DNA spun că Adrian Ionel i-a trimis confirmarea, sub forma unui emoticon. 

• Tribunalul Bucureşti l-a condamnat pe Adrian Ionel la 3 ani de închisoare, pentru infracțiunea de luare de mită.
• Curtea de Apel București a decis achitarea, pentru că „fapta nu există”.

„Conținutul unei discuții despre pretinsa luare de mită, la care nu a asistat nicio altă persoană, relatată de martor, dar negată de inculpat, coroborat cu emoticonul «de confirmare» trimis de inculpat sunt insuficiente pentru a fundamenta o soluție de condamnare în cauza de față”, arată judecătorii de la Curtea de Apel București.

Pentru că „din actele dosarului nu rezultă că inculpatul ar fi pretins vreo sumă de bani în împrejurările descrise prin rechizitoriu”, Curtea de Apel București a decis „că probele administrate nu sunt suficiente pentru a fundamenta o soluție de condamnare pentru infracțiunea de luare de mită”.

Judecătorii mai precizează că „apelativul «bro» nu poate fi considerat ca reflectând o legătură de prietenie (între Ionel și Jaderian – n.r.), ci pare folosit în raport de apartenența ambilor la masonerie”.

Îndoiala rezonabilă față de complicitatea la trafic de influenţă

Cei 760.000 de euro promiși șefului Unifarm erau, potrivit DNA, parte din comisionul (18% din valoarea contractului) pe care urma să-l primească Andre Jaderian, pentru că intermediase afacerea.

Procurorii și Tribunalul București spun că Adrian Ionel, știind asta, l-a ajutat pe Jaderian „să pretindă suma prevăzută în contractul de intermediere, prin acceptarea negocierii clauzelor contractului și a prețului echipamentelor de protecție, semnarea contractului, a anexelor și a procesului-verbal, fără a solicita prezența reprezentantului legal al societății”. 

În noiembrie 2020, Jaderian a primit o pedeapsă de 3 ani cu suspendare, pentru trafic de influenţă.

• Pentru complicitate la trafic de influenţă, Tribunalul Bucureşti l-a condamnat pe Adrian Ionel la 3 ani de închisoare.
• Curtea de Apel București a decis achitarea, pentru că „fapta nu există”.

Jaderian a declarat la DNA că el le-a transmis reprezentanților firmei „aspectele cu banii, cu acel comision, de 2,5 euro/bucata combinezon și 10.000 de euro pentru măști”, însă cel cu care el spune că a discutat a declarat, ulterior, la proces, că nu au vorbit despre vreo sumă de bani și că nu avea nevoie să dea „șpagă” pentru a-și vinde marfa.

„Totul se rezumă, potrivit acuzării, la existența unor discuții confirmate doar de martorul denunțător, care era o persoană interesată în cauză”, se arată în motivarea deciziei Curții de Apel București. 

Reaudiat în faza de apel a procesului, Jaderian a declarat că „nu-și mai amintește dacă lucrurile au stat așa cum s-a consemnat în denunț”, iar judecătorii au apreciat că „nu se poate stabili, dincolo de orice îndoială rezonabilă, existența vreunei pretinderi a unor sume de bani din partea inculpatului Adrian Ionel, în modalitatea descrisă în rechizitoriu, și nici un ajutor în comiterea infracțiunii de trafic de influență”.

Faptul că cei doi se întâlneau prin restaurante, ca să discute despre un contract de 6.700.000 de euro din bani publici, „nu prezintă nicio relevanță”, în opinia judecătorilor de la Curtea de Apel București.

O infracțiune prescrisă, alta pedepsită cu minimum 

Adrian Ionel a fost judecat și pentru infracțiunea de folosire a funcţiei pentru favorizarea unor persoane. Potrivit DNA, în calitate de membru și președinte al Consiliului de Administrație al Unifarm, el a votat numirea sa în funcția de  director general al Unifarm, apoi a emis și a semnat decizia de numire, în urma căreia a obținut un venit net de 498.722 de lei.

Pentru această infracțiune, Tribunalul București l-a condamnat la un an de închisoare, însă Curtea de Apel București a decis că, având în vedere deciziile CCR privind eliminarea prescripției speciale, faptele, comise în iunie 2016, s-au prescris încă din iunie 2021.

Ultima infracțiune de care a fost acuzat Ionel e cea de instigare la fals intelectual. Potrivit rechizitoriului, el i-a cerut șefei serviciului comercial din Unifarm să completeze cu date nereale contractul încheiat cu firma turcă din bani publici. 

Pe 5 martie 2020, precizează procurorii, Maria Lizica Radu i-a transmis șefului Unifarm: „A venit domnul cu măștile/ Am semnat contractul în original/ 3.000.000 de măști/ 250.000 de combinezoane”, iar Adrian Ionel i-a răspuns imediat: „Super/ Schimbări prima pagină/ Să scrie doar pe calculator datele/ Faceți p vb (proces-verbal – n.r.) de negociere/ Cu data de alaltăieri”.

Tribunalul București l-a condamnat pe Adrian Ionel, pentru această faptă, la un an de închisoare. Curtea de Apel București a menținut pedeapsa, care e minimumul prevăzut de lege pentru această infracțiune. Tot un an de închisoare a primit și Maria Lizica Radu.

Mai departe, Curtea de Apel București, ținând cont de „gravitatea faptelor, pusă în balanță cu vârsta inculpaților, situația familială și profesională a acestora, lipsa antecedentelor penale”, a decis amânarea aplicării pedepselor.

Adrian Ionel primise 6 ani și 8 luni de închisoare pe fond, după ce, la pedeapsa cea mai mare (4 ani, pentru abuz în serviciu), judecătorii au adăugat câte o treime din celelalte pedepse.

• Procesul în primul mare dosar de corupţie deschis de DNA în timpul pandemiei a durat 2 ani și 8 luni
• Cheltuielile judiciare ale statului cu acest dosar se ridică la peste 16.000 de lei. 
• Adrian Ionel a fost obligat de Curtea de Apel București să achite 3.000 de lei – cheltuieli judiciare, iar cealaltă coinculpată – 2.000 de lei.

Foto: Agerpres

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro