La începutul lunii mai, când rușii și-au lansat ofensiva asupra nordului regiunii Harkov, președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a trezit într-o situație în care a mai fost de mai multe ori până atunci: să-i ceară omologului său american Joe Biden să reconsidere cât de departe poate merge pentru a ajuta Kievul.

De nenumărate ori de la lansarea invaziei ruse la scară largă, la 24 februarie 2022, Zelenski și alți oficiali au reușit să-l convingă pe Biden să treacă de la „nu” la „da”, indiferent că a implicat livrări de rachete, tancuri sau avioane de luptă.

Dar ultima cerere a fost, fără îndoială, mai mare decât celelalte de până acum. Timp de mai bine de doi ani, Washingtonul a interzis Kievului să folosească armele americane împotriva obiectivelor militare din teritoriul Rusiei. Motivul: evitarea riscului unei escaladări din partea Moscovei.

În cele din urmă, Zelenski a obținut aprobarea lui Biden, iar acest lucru s-a datorat unei coaliții de parlamentari și oficiali de rang înalt atât de la Washington, cât și de la Kiev care au evocat situația disperată din Harkov pentru a-l convinge pe liderul de la Casa Albă, dar și pe consilierul său pentru securitate națională, Jake Sullivan, scrie POLITICO, care citează discuții purtate cu 18 surse informate cu negocierile din culise.

Ofensiva rusă din Harkov

Cucerirea Harkovului de către ruși nu era exclusă, iar o astfel de pierdere ar fi constituit o lovitură grea pentru poziția Ucrainei pe câmpul de luptă. Dacă Rusia ar captura Harkovul, ar căpăta o deschidere semnificativă pentru atacuri către alte zone cruciale din estul Ucrainei.

De asemenea, ar submina susținerea lui Biden față de Ucraina, demonstrată cu arme și alte ajutoare în valoare de miliarde de dolari. Așadar, Harkovul era bătălia care îl putea determina pe Biden să pluseze în susținerea Ucrainei.

De altfel, chiar înainte de lansarea ofensivei împotriva Harkovului, oficialii de la Pentagon și cei de la sediul Comandamentului European al SUA de la Ramstein, Germania, se arătau tot mai îngrijorați de poziția Ucrainei pe câmpul de luptă.

Pentagonul nu mai reușise să trimită armele extrem de necesare Kievului încă din decembrie, când rămăsese fără fonduri pentru a-și reînnoi propriile stocuri, în timp ce ajutorul fusese blocat în Congresul SUA din cauza unor dispute politice interne. Prin urmare, soldații ucraineni de pe linia frontului rămăseseră fără muniție și apărare antiaeriană.

Secretarul apărării, Lloyd Austin, și echipa sa au urmărit alarmați cum trupele Kremlinului au început să facă progrese pe câmpul de luptă și să se adune, de la mijlocul lunii aprilie, pe partea rusă a graniței cu Harkov. Austin și echipa sa deveniseră îngrijorați că Moscova ar putea captura acest oraș, al doilea ca mărime din Ucraina.

Atunci, șeful Pentagonului a început să discute cu echipa sa despre „utilitatea militară” de a le permite ucrainenilor să folosească arme americane împotriva unor ținte rusești pentru a apăra Harkovul, spune un oficial de la Pentagon.

Pe măsură ce la Washington creștea consensul că Ucraina trebuie să răspundă cu arme occidentale în interiorul Rusiei, un cunoscut susținător al cauzei ucrainene din cadrul administrației Biden sosea la Kiev. Este vorba de diplomatul Michael Carpenter, care, până la 4 aprilie, a deținut postul de reprezentant al SUA la Organizația pentru Cooperare și Securitate în Europa.

Pe 13 mai, la doar trei zile de la lansarea ofensivei ruse în Harkov, Carpenter s-a deplasat în capitala Ucrainei pentru discuții cu Zelenski și consilierii săi. Mesajul Kievului a fost clar: avem nevoie să ridicați imediat restricțiile privind folosirea armelor americane. În acele zile, peste 4.000 de persoane erau evacuate din Harkov și mai mulți civili erau omorâți de ruși, iar numărul morților risca să crească dramatic.

Informațiile colectate de occidentali confirmau afirmațiile Kievului despre dificultățile sale de pe frontul din Harkov. Rusia avea avantaj, de departe. Avioanele sale puteau lovi în interiorul Harkovului fără a părăsi spațiul aerian rusesc. În schimb, armata ucraineană nu putea intercepta bombele ghidate cu planare – care au o rază de acțiune cuprinsă între 40 și 60 de kilometri – fără a încălca restricțiile stabilite de occidentali în privința utilizării armelor livrate.

În aceeași zi – 13 mai – Sullivan, Austin și șeful Statului-Major Interarme, Charles Q. Brown, au discutat cu Zelenski și consilierii săi prin intermediul unei videoconferințe securizate. Partea ucraineană a cerut oficial Casei Albe să ridice restricțiile asupra armelor.

În timpul videoconferinței, Sullivan, Austin și Brown s-au declarat de acord că cererea Ucrainei are sens și au decis să îi facă o recomandare oficială lui Biden.

Lobby la Capitol Hill

Tot în aceeași zi, la Washington, un grup de deputați ucraineni a sosit pentru discuții la Capitol Hill, sediul Congresului SUA. Oficialii și deputații ucraineni vizitează frecvent SUA pentru a încerca să convingă Congresul și administrația să facă mai mult pentru sprijinirea Kievului.

De regulă, administrația de la Washington nu se grăbește cu deciziile legate de furnizări de arme și condițiile folosirii lor, iar ucrainenii folosesc fiecare călătorie pentru a face o singură cerere mare în speranța că ar putea fi acceptată în aceeași zi, peste o săptămână sau peste câteva luni.

De data aceasta, au cerut trei lucruri: pregătirea mai multor piloți ucraineni în SUA, mai multe sisteme de apărare antiaeriană și ridicarea restricțiilor în privința loviturilor în teritoriul Rusiei.

Într-o serie de conversații purtate atât cu aleși democrați, cât și cu aleși republicani, delegația ucraineană a prezentat vulnerabilitățile armatei lor de pe frontul din Harkov și a evocat riscul creșterii numărului de morți în rândul civililor. În opinia lor, temerile SUA legate de escaladare sunt valabile, dar pierderile pot fi mai mari dacă Ucraina este limitată în a riposta rapid peste graniță.

La Capitol Hill, mai mulți congresmeni au luat inițiativa pentru a schimba abordarea administrației Biden. Pe 20 mai, democratul Jim Himes și republicanul Mike Turner au trimis o scrisoare în care îndeamnă administrația să sprijine noile cereri ale Kievului.

Într-o discuție, Himes i-a transmis lui Sullivan ca administrația să ia în considerare în mod serios pagubele produse deja la Harkov și consecințele deschiderii unui al doilea front rusesc în Ucraina.

„Casa Albă a fost mereu prea conservatoare în privința tipurilor de muniții furnizate”, a spus Himes într-un interviu. Potrivit lui Himes, ofensiva din Harkov a fost cea care „a adus cu adevărat problema în prim-plan”. „Rușii știau că ucrainenii aveau mâinile legate și nu puteau ajunge la această artilerie care făcea ravagii în Harkov”, a subliniat el.

În timp ce parlamentarii ucraineni se pregăteau să se întoarcă la Kiev, Sullivan își finaliza recomandarea către Biden, pe care a prezentat-o ​​pe 15 mai. În Biroul Oval, Sullivan a susținut că Ucraina ar trebui să aibă permisiunea de a folosi arme americane pentru respingerea atacurilor rusești din Harkov. El milita pentru o ridicare limitată a restricției. Președintele a fost de acord și a dat ordin Consiliului de Securitate și Pentagonului să facă pregătiri pentru schimbarea abordării.

În același timp, secretarul de stat Antony Blinken sosea la Kiev pentru o altă rundă de discuții cu oficialii ucraineni. Într-o conferință de presă ținută pe 15 mai în capitala Ucrainei, Blinken a subliniat că Washingtonul „nu a încurajat și nu a permis loviturile” în Rusia, dar ucrainenii trebuie să ia propriile decizii cu privire la modul în care se pot apăra cel mai bine.

Deși Biden le dăduse aprobarea lui Sullivan și Pentagonului să organizeze ultimele consultări interne pe tema ridicării restricțiilor, președintele american s-a asigurat că este o decizie corectă în urma unei conversații avute cu Blinken pe 17 mai.

Blinken, care a lucrat timp de mai mulți ani cu Biden, l-a informat pe președinte despre vizita sa la Kiev și i-a transmis că rușii profită de interdicție pentru a ataca Harkovul fără să primească un răspuns pe măsură.

Decizia

În timp ce administrația Biden dezbătea și delibera pe plan intern, încerca totodată ca și alte țări să ofere permisiuni similare. Izolarea administrației Biden pe acest subiect crescuse în ultimele zile după ce președintele Franței, secretarul general al NATO și șeful diplomației britanice se pronunțaseră deja pentru ridicarea restricțiilor.

Pe 20 mai, Pentagonul a organizat o discuție cu Grupul de Contact pentru Apărarea Ucrainei. Discuția, condusă de Austin și Brown, s-a axat pe ridicarea restricțiilor.

În cele din urmă, la începutul acestei săptămâni, Sullivan a dat undă verde Pentagonului să informeze Ucraina asupra deciziei oficiale a administrației Biden. O scrisoare clasificată a fost trimisă armatei ucrainene, cu detaliile exacte privind armele pe care le poate folosi pentru apărarea Harkovului și în ce circumstanțe. Aprobarea a fost ținută în secret pentru a-i permite Ucrainei să-și planifice contraofensiva.

Abia miercuri, 29 mai, în timpul unei vizite la Chișinău, Antony Blinken a sugerat că administrația Biden ar putea tolera loviturile cu arme americane în interiorul Rusiei. Șeful diplomației americane a subliniat că Washingtonul își va „adapta și ajusta” poziția în funcție de schimbarea condițiilor de pe câmpul de luptă. A doua zi, oficialii americani au confirmat ridicarea unor restricții.

Întrebarea care se pune acum este dacă administrația Biden va acorda Ucrainei mai multă libertate în privința folosirii armelor americane pe teritoriul Rusiei, adică dincolo de regiunile de la granița cu Harkov.

Două surse din anturajul administrației Zelenski au spus că există o oarecare frustrare la Kiev din cauza limitelor geografice stabilite pentru folosirea armelor americane. Dar este un început, notează POLITICO.

Vineri, la Praga, Blinken a fost întrebat dacă SUA vor renunța și la noile limite. El nu a exclus această posibilitate. „Vom continua (….) să ne adaptăm în funcție de situație”, a reiterat șeful diplomației americane.

 
 

Urmărește-ne pe Google News