ComenteazăMadeleine Albright, care a ocupat funcția de secretar de stat al SUA în perioada 1997–2001, își începe editorialul spunând că a fost primul oficial de rang înalt american care l-a vizitat în noua sa calitate de președinte interimar al Rusiei. Au discutat atunci trei ore. A fost o primă discuție, o primă întâlnire, o primă concluzie despre Putin. „Noi, cei din administrația Clinton, nu știam prea multe despre el la acea vreme”, spune Albrighyt.
La finalul acestei întâlniri, Albright face o comparație cu predecesorul lui Putin – Boris Elțin, pe care îl numește „bombastic”. Elțin era convingător și „flatant”, în timp ce Putin vorbea fără emoție, fără notițe despre scopul său de a resuscita economia rusă. „Este mic, șters și atât de rece încât pare reptilian”, își amintește Albright primele impresii. Ea spune că de atunci Putin este decis să-i redea măreția Rusiei.
„O greșeală istorică”
Fosta șefă a diplomației americane spune că şi-a adus aminte de această întâlnire cu Putin atunci când a văzut masarea de trupe la granița cu Ucraina, lungul discurs „bizar” a lui Putin în care a afirmat că Ucraina nu e un stat şi, la finalul căruia, a semnat decretele recunoaşterii independenţei regiunilor Donețk și Luhansk.
„Afirmaţia revizionistă și absurdă a lui Putin, conform căreia Ucraina a fost «în întregime creată de Rusia» și furată din Imperiul Rus, este în perfectă concordanță cu viziunea sa distorsionată asupra lumii. Ce m-a tulburat în mod special: tentativa sa de a crea un pretext pentru o invazie pe scară mare. Dacă va face asta, va face o greşeală istorică”, este de părere Madeleine.
Ce a făcut Putin în cei 20 de ani de la întâlnirea lui cu fostul secretar de stat american? Madeleine scrie că președintele rus a schimbat agenda dezvoltării democratice cu una inspirată de cea a lui Stalin şi a acumulat putere politică şi economică pentru el însuși – cooptând sau zdrobind potențiala concurență – în timp ce s-a străduit să restabilească o sferă a dominaţiei ruse prin părți ale fostei Uniuni Sovietice.
Ca și alți autoritari, bunăstarea sa este cea a națiunii, iar opoziția înseamnă trădare. El este sigur că americanii oglindesc atât cinismul lui, cât și pofta lui de putere, și că într-o lume în care toți mint, nu are nicio obligație să spună adevărul. Pentru că el crede că dacă SUA își impun dominația prin forță, Rusia are același drept.
Madeleine Albright:
Madeleine consideră că Putin a căutat ani de zile să pună în evidență reputaţia internaţională a Rusiei, să extindă puterea militară şi economică a țării, să slăbească NATO şi să dezbine Europa. În toate astea, Ucraina a fost pionul din joc.
Invadarea Ucrainei l-ar dezonora însă pe Putin, lăsând Rusia izolată diplomatic, paralizată economic şi vulnerabilă din punct de vedere strategic în faţa unei alianţe occidentale mai puternice și mai unite, scrie Madeleine.
Iar Putin pare să fi pornit deja pe acest drum prin decizia sa de luni de recunoaştere a celor două regiuni separatiste din estul Ucrainei şi apoi trimiterea de trupe de „menţinere a păcii”.
Madeleine amintește că acţiunile lui Putin au declanşat deja sancţiuni masive, iar lista lor se poate mări în cazul unei invazii la scară mare care ar viza întreaga ţară. Pe lângă devastarea economiei Rusiei, războiul ar fi unul sângeros şi catastrofal, epuizând resursele ţării şi soldându-se cu mulți cetățeni ruși uciși. Totodată, s-ar crea un impuls urgent pentru Europa să reducă dependența de energia rusă.
Madeleine face o predicție sumbră legată de scenariul în care Rusia ar trece la invazie. Potrivit acesteia, ar fi departe de o repetare a anexării Crimeei în 2014, ci ar fi mai degrabă un scenariu care amintește de ocupaţia uniunii sovietice a Afganistanului, în anii 1980.
„Chiar dacă Occidentul ar fi capabil să-l descurajeze pe Putin de la un război total, este important să ne amintim că competiția sa preferată nu este meciul de șah, ci mai degrabă judo. Ne putem aştepta ca el să persevereze în găsirea unui prilej să-şi crească spaţiul de manevră şi să lovească în viitor. Va depinde de SUA şi prietenii lor să nu-i lase această oportunitate, susținând o respingere diplomatică puternică și sporind sprijinul economic și militar pentru Ucraina”, mai scrie Madeleine.
Cu toate astea, din experiența fostului secretar de stat american, Vladimir Putin nu va recunoaște niciodată că a greșit, el arătând că poate fi răbdător, dar și pragmatic.
El este cu siguranţă conştient de faptul că actuala confruntare l-a lăsat încă şi mai dependent de China. Ştie că Rusia nu ar putea prospera fără să aibă măcar câteva legături cu Occidentul.
Madeleine Albright:
Pe final, fostul secretar de stat dezvăluie cititorilor o mică bucată din discuția avută cu Putin la Kremlin, în urmă cu 20 de ani.
”Desigur. Îmi place mâncarea chinezească. Este distractiv să foloseşti beţişoare. Dar astea sunt lucruri fără importanţă. Noi avem o altă mentalitate, care este europeană. Rusia trebuie să fie o parte fermă a Occidentului”, i-a spus Vladimir Putin Madeleinei Albright.
Madeleine mai precizează că Putin trebuie să știe că un al doilea război rece nu ar merge neapărat bine pentru Rusia – chiar și cu armele sale nucleare.
”Aliați puternici ai SUA pot fi găsiți pe aproape fiecare continent. Între timp, printre prietenii lui Putin se numără oameni ca Bashar al-Assad, Alexander Lukașenko și Kim Jong-un”, mai notează aceasta.