„Cea mai mare bază aeriană militară din Europa, NATO, este în prezent în construcție în România. În acest an, Bulgaria intenționează să construiască o bază a alianței pe teritoriul său. Reprezintă acest lucru o amenințare la adresa securității Rusiei și există riscuri ca alianța să își continue expansiunea în regiune?”, a fost întrebat oficialul rus.
„Fără îndoială, acest lucru reprezintă o amenințare pentru noi. NATO își continuă militarizarea neîngrădită a Europei de Est și a regiunii Mării Negre sub sloganul consolidării securității spațiului euroatlantic în caz de conflict cu Rusia. Această expansiune va continua, iar «amenințarea» rusă imaginară este doar un pretext convenabil pentru aceasta”, a răspuns el.
Vladislav Maslennikov a adăugat că se formează contingente militare ce includ atât forțe armate naționale, cât și echipe tactice de luptă, dar și depozite pentru stocarea armelor și echipamentelor și se dezvoltă infrastructura logistică pentru a consolida rapid apărarea oricărui membru NATO.
El a spus că, în ultimii 25 de ani de extindere continuă a blocului NATO, „mașinăria de război s-a apropiat de frontierele Rusiei”, iar „alianța continuă să insiste asupra presupusei sale naturi exclusiv defensive”.
Tensiunile NATO – Rusia, acutizate după 2014
Situația dintre NATO și țara condusă de Vladimir Putin este tensionată și a evoluat mai ales după 2014, când Rusia a anexat ilegal Crimeea. Această mutare a fost văzută de NATO drept o încălcare gravă a suveranității Ucrainei și a dreptului internațional, ceea ce a dus la o deteriorare rapidă a relațiilor cu Rusia.
Cu toate acestea, există modalități de contact rapid, în caz de nevoie. „Pentru cazuri de urgență, Rusia și NATO mențin așa-numitele „linii fierbinți” de comunicare și posibilități de contacte urgente. În ceea ce privește contactele normale și mecanismele de dialog care ar putea fi utilizate pentru a căuta modalități de reducere a tensiunilor, alianța a renunțat la ele. Aceasta nu a fost alegerea noastră. Încă din 2014, NATO a întrerupt unilateral cooperarea cu noi în cadrul Consiliului Rusia – NATO pe linii militare și civile”, a spus Maslennikov, director în Ministerul rus de Externe, luni, 13 ianuarie, la aproape trei ani de la războiul declanșat în Ucraina.
El a adăugat că acest Consiliu Rusia – NATO a fost creat în vederea unei cooperări „în orice condiții” și a dat vina pe Organizația Nord-Atlantică.
„Alianța a obstrucționat activitatea diplomaților noștri la Bruxelles, a redus numărul acestora și a interzis comunicarea cu colegii din țările membre NATO. Ca răspuns, am fost nevoiți să luăm decizia de a suspenda funcționarea misiunii permanente a Rusiei pe lângă NATO în noiembrie 2021, activitatea misiunii militare de legătură a NATO la Moscova, precum și de a închide Biroul de Informare al blocului în țara noastră”, a afirmat oficialul de la Moscova.
Acesta a susținut că „Rusia nu a căutat niciodată să deterioreze relațiile cu NATO”, aflate acum la cel mai scăzut nivel de la sfârșitul războiului rece, și că țara condusă de Vladimir Putin nu vrea să atace statele membre NATO, inclusiv România.
„Alianța a adoptat un curs clar de opoziție față de țara noastră și de limitare a așa-zisei «amenințări» care ar veni din partea noastră. Rusia nu a căutat niciodată să deterioreze relațiile cu NATO. Responsabilitatea pentru degradarea acestora revine în totalitate alianței. Noi nu intenționăm să atacăm țările membre NATO și nu avem astfel de planuri agresive”, a subliniat Maslennikov pentru Izvestia.
În 2008, Gazprom Media a vândut ziarul Izvestia către National Media Group (NMG), un holding media rusesc strâns legat de Kremlin. Alina Kabaeva, fostă gimnastă olimpică și presupusă parteneră a lui Vladimir Putin, este președinta Consiliului de Administrație al NMG. În mai 2024, Uniunea Europeană a sancționat Izvestia, acuzându-l de răspândirea propagandei pro-Putin, în contextul războiului din Ucraina.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro