Cum a fost posibil acest lucru? În urmă cu 12 ani, administratorul unei companii private lituaniene, Rokas Masiulis, a primit o nouă slujbă, cu un obiectiv ambițios: să pună capăt dependenței țării sale de gazul rusesc. Din postura de șef al Klaipėdos Nafta, compania de stat care operează terminalurile petroliere, Masiulis urma să supravegheze punerea în funcțiune a unui terminal plutitor de gaz natural lichefiat (GNL) în largul coastei baltice a Lituaniei.
Nava, care a fost numită „Independență”, a început să funcționeze în 2014. Ea a fost construită pentru a se asigura că consumatorii lituanieni pot primi gaz în continuare, chiar dacă relațiile politice cu Rusia s-ar înrăutăți într-o asemenea măsură încât aprovizionarea din est ar fi întreruptă – cum este cazul în prezent.
„Am fost încântat de proiectul de independență când l-am preluat, dar nu îmi puteam imagina cât de important va fi în cele din urmă”, a spus Masiulis, care a devenit, ulterior, ministrul energiei și transporturilor, iar acum conduce operatorul de stat care asigură furnizarea de electricitate.
Reducerea dependenței de gazul rusesc este una din provocările-cheie cu care se confruntă liderii europeni, pe măsură ce înăspresc sancțiunile impuse Moscovei pentru declanșarea războiului din Ucraina.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_4c6383bdd8221a12433fafc2d4d4fdd6.jpg)
„Cu ani în urmă, țara mea a luat decizii care astăzi ne permit să rupem legăturile energetice cu agresorul fără a suferi în vreun fel. Dacă noi putem face asta, o poate face și restul Europei!”, a scris, pe Twitter, președintele lituanian Gitanas Nausėda.
Lituania a mai anunțat că va înceta să cumpere petrol rusesc, deși rămâne conectată la rețeaua de electricitate rusă.
„Bani din sânge”
Un stat european care se confruntă cu probleme însemnate este Germania, care primește aproape jumătate din gazul pe care îl folosește din Rusia. Germania, puterea industrială a Europei, își generează aproximativ 15% din necesarul de electricitate din gaze naturale.
Ministrul german al climei și economiei, Robert Habeck, a transmis că abia în 2024 Germania va putea să renunțe la gazul rusesc, lucru care a provocat dezamăgire la Kiev.
„Atât timp cât Occidentul continuă să cumpere gaz sau petrol rusesc, sprijină Ucraina cu o mână, în timp ce sprijină mașina de război rusească cu cealaltă mână”, a declarat ministrul de externe ucrainean, Dmitro Kuleba, la începutul lunii aprilie.
„Nu înțelegem cum poți face bani din sânge”, a spus și președintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru BBC.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_50bfed27ce1c58d5a4bca7926c27765c.jpg)
Modul în care a acționat Lituania prin nava „Independență” ar putea oferi un studiu de caz util pentru cei care doresc să se îndepărteze de sursa de gaz rusesc, menționează Politico. Gazul natural lichefiat (GNL) este pompat pe navă de pe un vas de transport, transformat în gaz și apoi returnat pe vasul de transport fie pentru utilizare, fie pentru depozitare.
Sistemele de acest tip pot fi construite relativ rapid – durata proiectului este estimată la 1-3 ani – și necesită, în general, mai puține autorizații decât un sistem echivalent permanent. În plus, ele pot fi mutate dintr-un loc în altul și schimbate cu unități mai mari sau mai mici, după cum este necesar, cu o ușurință relativă.
Foarte important, acestea permit, de asemenea, unei țări să aleagă de unde provin livrările sale de GNL: Lituania își ia, în prezent, o mare parte din necesarul de GNL din Norvegia, SUA și Qatar.
Proiectele sunt văzute ca soluții bune pentru țări mai mici, cum ar fi Lituania, care consumă aproximativ două miliarde de metri cubi până la 3 miliarde de metri cubi de gaz pe an, a declarat Zongqiang Luo, un analist al pieței de gaze de la compania de consultanță norvegiană Rystad Energy. Lituania a primit aproximativ un sfert din gazul său din Rusia, anul trecut.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_b180eeebb1bead9ba2b92592f1c177a0.jpg)
Pentru o țară precum Germania, care are nevoie de aproximativ 90 de miliarde de metri cubi pe an, un astfel de sistem ar putea fi totuși util ca parte a unui set mai larg de soluții, ce ar putea include și conducte de gaz din zăcămintele de gaze norvegiene și olandeze, precum și măsuri de economisire a energiei, notează Politico.
Italia, Olanda și Estonia au transmis că studiază proiecte de acest tip, în timp ce Berlinul plănuiește trei astfel de unități, care ar putea livra 27 de miliarde de metri cubi de gaz pe an.
Ministrul Habeck a vizitat recent Qatar pentru a discuta despre aprovizionarea cu GNL. „Acest lucru poate funcționa”, a spus el pentru Deutsche Welle, după vizita în Qatar.
Și celelalte două state baltice, Letonia și Estonia, au spus că vor pune capăt importurilor de gaze rusești. Regiunea nu este încă conectată la rețeaua de gaz la nivelul UE; acest lucru se va întâmpla în mai, când un conector către Polonia va fi finalizat parțial.
Deși Lituania nu mai cumpără gaz rusesc pentru consumul intern, gazul rusesc curge încă prin rețeaua sa de conducte către enclava rusă Kaliningrad.
Urmărește pe Libertatea LIVETEXT cu cele mai noi informații despre războiul din Ucraina, declanșat de Rusia
Vezi şi locuri de vizitat în Lituania – cele mai apreciate destinații turistice!
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/268_166d13f0060b96d3aae6bbbcdf2a0e13.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_65fc31bf26f6c70da73e497796122ce8.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_4e0614d443fd5dea9efcd657da79fba9.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_b27f4ef61ec0b61e30c5e3b91ce0ee95.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/269_c08a29c501887aeb5421a94821a47ce8.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_89d1d1029a3bbf3a988859d9c72e3b06.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_61471d19adffb436d9124bc8283b0a75.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/278_492acbb4da5e51fa9eaae74b076cad9d.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_8fc12d12dc11664695bd392b93d5aa10.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_6c9a7bf9f6edfa3ec10989b3959486c6.jpg)