Cum a reușit o directoare să digitalizeze școala de-acum 13 ani și să nu mai aibă niciun elev care să renunțe la ore

„Ca profesor de informatică m-am gândit că acesta este viitorul școlilor. Am căutat să introducem tehnologia digitală la nivel de compartimente, secretariat, contabilitate, la nivelul personalului didactic, i-am îndrumat să meargă la cursuri și fiecare învățător sau profesor sau educator a folosit calculatorul la clasă”, a spus directoarea Steluța Pralea pentru Școala 9.

Digitalizarea claselor, clubul de programare, dedicarea profesorilor, au făcut ca liceul din Valea Doftanei să aibă de ani de zile abandonul școlar zero. Când a venit pandemia, nu a trebuit să-i pregătească pe profesori, ei foloseau deja softuri educaționale încă din 2007. 

Pregătiți pentru pandemie

90% dintre profesorii școlii au cursuri avansate de formare a competențelor digitale. Chiar și la ședințele profesorale folosesc softuri educaționale. „Am făcut și un test în Kahoot la un moment dat la un consiliu profesoral, așa mai amuzant, ca să nu aibă impresia că îi testez, dar voiam să le sugerez că pot face și astfel de teste la clasă și chiar toată lumea a fost încântată și apoi au folosit la clasă. Am fost surprinsă să îmi spună copiii: am făcut și la engleză, am făcut și la română”, a mai spus Steluța Pralea pentru Școala 9.

Recomandări

Rezultate prezidenţiale Republica Moldova – Turul doi. Câte voturi au obținut Maia Sandu și Alexandr Stoianoglo

Cu toate că pandemia a evidențiat nevoia de alfabetizare informatică, programa școlară românească nu ține pasul cu cerințele globale.

„În programă avem doar o singură oră de informatică și TIC, zic eu insuficientă pentru a le forma competențe digitale și în momentul în care au văzut că și la alte ore pot folosi calculatorul, pot folosi materialele electronice, au fost încântați și chiar unii dintre ei le cereau profesorilor: dar nu vreți să facem așa?, nu ne mai puneți un material de pe CD?”

Copiii sunt cei mai fericiți că au o școală ca la oraș. „Nu mi-aș imagina o școală fără informatică. Pentru că dacă n-ar exista informatica, noi n-am ști să intrăm pe aplicații”, spune serioasă Alexandra, o elevă de clasa a V-a și membră a clubului de programare CoderDojo. 

Club de programare înființat în 2018

Tot ce făceau la informatică a căpătat sens în aplicațiile de la club. „Faptul că puneau acolo un beculeț pe care-l programau ei să se aprindă la un anumit interval, că au făcut un semafor e mare lucru pentru ei. Și lucrurile alea pe care noi le învățăm doar teoretic, programarea și așa mai departe, au văzut că au aplicabilitate și pot să facă lucruri care sunt necesare în viața de zi cu zi”, spune directoarea.

Recomandări

Cifrele din spatele alegerilor pentru desemnarea noului președinte al României: peste 22 de milioane de buletine tipărite și o sută de mii de ștampile

„L-am înființat în 2018. A fost și mai mult o ambiție personală, de ce să nu recunosc? Am zis de ce copiii de la țară să nu aibă și ei un club de programare așa cum văzusem să au cei din București, din Timișoara, Pitești și pe unde m-am mai întâlnit cu colegii care se ocupă de astfel de cluburi?”

Întreaga poveste a școlii complet digitalizată din Valea Doftanei, în Școala 9. 

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro