Cuprins:
„Aveam nevoie de o gașcă alături de care să merg la teatru, iar apoi să povestesc”
Laura Ivăncioiu (49 de ani) s-a născut în Slobozia, dar s-a stabilit în București după terminarea Facultății de Jurnalism. A lucrat mulți ani în domeniu și a fost prezentatoare de matinal la fostul radio Contact, dar și prezentatoare de știri la diferite alte radiouri din Capitală. Drumul a purtat-o apoi în PR, iar în 2005 și-a deschis propria agenție, „Deci Se Poate”, unde activează și în prezent. Clienții săi nu sunt din zona culturală, iar pasiunea pentru teatru este una relativ recentă. „În urmă cu 10 ani am început să merg la teatru, dar soțul meu vine cu mine doar la piese scrise de dramaturgi ruși sau americani care au murit. Ăsta este criteriul lui, piesele clasice, iar eu simțeam nevoia de o gașcă alături de care să-mi împart pasiunea și de care să povestesc, după terminarea unui spectacol”, explică ea.
Nevoia de apartenență la un grup a determinat-o să scrie pe un blog spectacolele pe care le-a văzut sau pe care vrea să le vadă, cu intenția de a le propune și altor doritori să o însoțească. Pas cu pas, a reușit să-și formeze o gașcă de pasionați, unde păstra legătura cu fiecare în parte.
„În 2020, cu puțin timp înainte de pandemie, am hotărât să fac un grup de Facebook, astfel încât să se știe și oamenii ăștia între ei”, adaugă Laura. Prima lor activitate în offline a fost la piesa „No Mans Land”, în regia lui Alexander Morfov, la Teatrul Național din București. „Înainte, am vorbit cu Florin Ghioca, PR TNB și fotograf, să intermedieze o întrevedere între noi și actorii de pe scenă, iar noi să-i încurajăm pe oameni să-și cumpere bilete. La final de spectacol, după ce restul oamenilor au plecat din sală, noi am rămas, actorii au urcat înapoi pe scenă și am făcut o poză împreună. A fost un sentiment foarte mișto să trăim asta”, povestește antreprenoarea.
„Hai să facem niște ieșiri cu artiști pe care-i iubim”
„Mergem la teatru” a crescut treptat, iar în prezent adună peste 45.000 de membri; doar în 2024 a strâns peste 8.500 de postări și peste 71.000 de comentarii. Însă, la început, când pandemia era în floare, Laura și-a dorit să organizeze câteva întâlniri online între public și artiști sau măcar o serie de interviuri cu cei din urmă. „Grupul este moderat de mine, alături de Simona Ștefănescu, Emilia Nicolae și Carmen Crețu. Simona mai face portrete de spectator, în timp ce Carmen a făcut o serie de interviuri cu nominalizații la Gala UNITER. Ambele inițiative au fost primite foarte bine”, explică Ivăncioiu despre semințele a ceea ce avea să devină „Estivalul de Teatru”.
Evenimentul, organizat în perioada iunie – septembrie 2024, a propus 22 de întâlniri între iubitorii de teatru și regizori sau actori. „Într-o discuție pe care am avut-o cu Carmen a apărut această idee – hai să ne întâlnim cu oamenii de adevăratelea, hai să facem niște ieșiri cu artiști pe care-i iubim”, adaugă Laura.
„Estivalul de Teatru” a adus față în față cu publicul, în mod gratuit, nume cunoscute precum Marius Manole, Raluca Aprodu, Răzvan Mazilu, Dana Rogoz și Marian Râlea, Vlad Logigan, Chris Simion-Mercurian, Tudor Chirilă sau Oana Pellea. Întâlnirile au avut loc pe scene ale teatrelor din București (TNB, Excelsior, Metropolis, Masca, Bulandra etc.) și vor fi încheiate pe 27 și 30 septembrie, cu Maia Morgenstern și Andrei Măjeri & echipa „Cine l-a ucis pe tata?”.
Drumul până aici a început simplu, datorită prieteniei între două femei și a unei întâlniri informale între trei actrițe și 10-15 oameni care au mers să le vadă piesa. Laura și Carmen Crețu s-au cunoscut pe 5 martie 2024 și în scurt timp au devenit extrem de apropiate.
„Pare incredibil pentru două femei, ambele de 49 de ani, dar ne-am lipit foarte repede. Ne-am cunoscut tot prin grupul „Mergem la Teatru”, iar ulterior am mers să vedem «E adevărat, e adevărat, e adevărat» la Teatrul ACT, alături de 10-15 oameni din comunitate. După spectacol, am fost la un drink, și pentru că le știam pe două dintre cele trei actrițe (Emilia Bebu, Mihaela Teleoacă, Florentina Țilea) care au jucat, le-am propus și lor să vină alături de noi. Și uite așa a ieșit o primă întrevedere foarte naturală și frumoasă între spectatori și actori, la terasă. La final, eu și Carmen, care atunci ne-am văzut pentru prima oară în viață, am rămas să ne plimbăm în noapte pe străzile din București, am descoperit că avem foarte multe experiențe asemănătoare de viață și ne-a venit și ideea acestui estival”, își aduce aminte antreprenoarea.
„Am reușit să facem 22 de evenimente cu 2.500 de euro”
Odată ce planul a început să capete viață, Laura și Carmen au organizat prima întâlnire oficială între actori și spectatori. 35 de oameni din grupul „Mergem la Teatru” s-au întâlnit cu Andrei Măjeri și echipa „Cine l-a ucis pe tata?”, spectacol care a luat premiul pentru cea mai bună regie în cadrul UNITER 2024.
„Ne-am văzut la o terasă, unde am stat de la 19.00 la 0.00, când ne-au dat oamenii afară. Am povestit despre teatru, dar și despre experiențele artiștilor legate de teatru și mulți dintre noi am mai fi stat, și după acele ore petrecute împreună”, spune Ivăncioiu.
La scurt timp după, și-a făcut curajul de a-l suna pe Marius Manole și i-a propus să vină la o astfel de întâlnire, iar actorul a acceptat pe loc. Cele două femei s-au apucat să organizeze evenimentul și după ce au distribuit comunității un formular de înscriere, au realizat că sute de oameni își doresc să participe, motiv pentru care „ideea inițială cu întâlnirile la terase” a picat.
Cei de la TNB au fost de acord să le ofere amfiteatrul, iar alte teatre din București au preluat demersul și și-au oferit scenele pentru asta. „Ne-am dat rapid seama că nu mai putem să ne întoarcem la ieșirile de băut cu artiști, așa că toate întâlnirile au fost în săli de teatru, atât de stat, cât și private. Am făcut rost și de câțiva sponsori, mulți dintre ei ne-au dat produse, însă am strâns și o sumă mică de bani care ne-a ajutat în acest proces. Am reușit să facem 22 de evenimente cu 2.500 de euro”, explică Laura.
Nu i-a fost greu să pună cap la cap toate detaliile, deoarece cu asta se ocupă în restul timpului, organizează evenimente. „Există site-uri de teatru sau de cultură mult mai vechi ca grupul ăsta, care poate n-au făcut astfel de evenimente în offline, nu din lipsă de fonduri, ci pentru că nu au știut exact cum să o facă. Am avut noroc cu background-ul meu și nu mi s-a părut o grozăvie să pun în practică ideea. Am avut-o și pe Carmen lângă mine, care e foarte insistentă și are aptitudinea de a-i convinge pe oameni să facă ce vrea ea, așa că am profitat din plin de super puterea ei. Ea a vorbit cu teatrele, în principal, iar actorii ni i-am împărțit organic și a fost ușor să ajungem la ei, deoarece i-am abordat pe cei pe care noi îi apreciem foarte mult. Nu e complicat să ajungi la un actor în România, în ziua de azi, oricare ar fi el”.
„Ne-am dorit să fim spectatori mai buni”
Odată cu succesul grupului „Mergem la Teatru”, Laura a simțit nevoia unor reguli. Și-a dorit un spațiu sigur, unde oamenii să nu aibă teama de a pune întrebări și de a înțelege mai bine o piesă, unde să vorbească deschis, fără critici, să ofere recomandări și să vorbească despre teatru.
Așa cum povestește, grupul are și o componentă educativă importantă, aceea de a fi spectatori mai buni. „De la modul în care oamenii comunică și tonul pe care-l au, la cel în care încercăm să deslușim niște înțelesuri. Nu acceptăm păreri critice despre spectacole sau artiști, doar dacă sunt justificate. Între timp, am înțeles și cum oamenii din teatru nu-și doresc atât de mult ca spectatorii să înțeleagă spectacolele, ci să le simtă. Cum putem fi spectatori mai buni? E una din întrebările pe care le punem mereu invitaților, în afară de a nu mai foșni, de a ne închide telefoanele sau a nu mai vorbi între noi. Mulți îndeamnă să ne gândim cu adevărat la ce a vrut să spună artistul, fără să plecăm de la prezumția că nu a știut ce face, să venim la teatru cu bucurie”.
Antreprenoarea, după cum precizează, are ca obiectiv creșterea comunității iubitorilor de teatru, dornici să învețe și să schimbe opinii, să aibă mai degrabă dubii decât certitudini. Și-a dorit un dialog ca între prieteni între oamenii de pe scenă și publicul lor, informal, fără pretenții.
„Estivalul de Teatru” este un proiect gratuit pentru public – doritorii trebuie să completeze un formular, iar apoi au acolo posibilitatea de a pune întrebări pentru invitatul ediției la care aleg să meargă. Prezența la întâlnirile organizate până acum a fost în proporție de 70%. „Eu și Carmen moderăm discuțiile, iar ele pornesc de la aceste întrebări ale oamenilor, artiștii răspund și dacă simțim, mai completăm cu alte întrebări. La final, mai luăm și întrebări din public”, precizează Laura.
„N-aș fi crezut că actorii pot avea emoții să stea de vorbă cu publicul lor”
Pe lângă prima întâlnire informală, la terasă, a doua întâlnire, cu Marius Manole pe scenă, a făcut-o pe Laura să-și dea seama de fricile și emoțiile actorilor. „N-aș fi crezut că actorii pot avea emoții să stea de vorbă cu publicul lor, cel care a venit special pentru ei”.
Subiectele abordate ating foarte vag viața personală a celor de pe scenă și se centrează pe spectacolele în care au jucat sau cele pe care le-au regizat. Întâlnirile durează în jur de două ore jumătate și deși oamenii pot pleca oricând, organizatoarea subliniază cât de multă bucurie vede în sală: „Publicul radiază ascultându-i pe artiști. Se creează un soi de magie, o bucurie care răzbate din orice om”.
Până acum, estivalul a fost un succes, deși nu a fost lipsit de provocări. Pe lângă relația cu Carmen, care a devenit rapid și una profesională, și pe care nu-și dorește să o strice sau să o piardă din cauza stresului sau oboselii, Laura povestește cum a fost o adevărată nebunie să organizeze împreună cu Carmen Crețu 22 de întâlniri, iar anul următor, cele două fondatoare ale evenimentului vor încerca să se limiteze la 10.
„La un moment dat am obosit, de la lipsa banilor, la lipsa timpului. Am și multe amintiri amuzante, cum ar fi imaginea cu mine care spăla podeaua scenei de la Jai Bistrot, iar apoi se schimba de event în baia barului. O să duc cu mine o viață amintirile astea, dar membrii «Mergem la Teatru» au fost de ajutor și în povestea asta, mai ales când am avut nevoie de voluntari în proiect. Peste 20 de oameni au venit constant să ne ajute, motiv pentru care, pe 2 octombrie, ne reunim cu toții să ne povestim poveștile”.
„Oamenii merg foarte mult la teatru”
În urmă cu patru ani, când încă făcea recomandări de spectacole, Laura Ivăncioiu spune că puteai să mai găsești bilete la teatru. În ziua de azi, după cum subliniază, o astfel de inițiativă este inutilă, iar dacă nu ești pe fază în primele minute în care a fost anunțată o piesă, riști să nu mai găsești nimic.
„Mergem la Teatru” a contribuit la asta, iar regizorul Vlad Massaci i-a spus fondatoarei că există o influență din partea comunității în ceea ce privește vânzarea rapidă de bilete din prezent, cât și numărul celor care aleg să meargă la teatru. „Oamenii merg foarte, foarte mult la teatru. În ceea ce privește rolul lui, părerile artiștilor sunt împărțite – unii cred că ar trebui să fie o oglindă a societății din ziua de azi, și pledează mai degrabă pentru un teatru socio-politic, în timp ce alții susțin că teatrul este despre a spune povești mișto. Eu cred într-o combinație – cred că teatrul trebuie să atragă atenția asupra unor probleme din ziua de azi, nu asupra unor de acum 300 de ani, dar integrate într-o poveste frumoasă care să-mi stârnească emoții și care să mă pună pe gânduri”, zice ea.
Un alt rol al grupului este și acela de a crea diversitate în preferințele oamenilor și, așa cum completează antreprenoarea, deși unii sunt fani ai spectacole clasice, iar alții preferă spectacolele contemporane, în baza recomandărilor pe care și le fac, devin deschiși de a ieși din zona de confort. „Oamenii se contagiază reciproc de intenția de a vedea și altfel de teatru față de cel cu care erau obișnuiți, și așa cred că se formează educația”.
„Artiștii români de teatru sunt puțin promovați”
În urma experienței cu artiști, Laura a realizat că foarte mulți iubesc ceea ce fac, însă a observat și o dezamăgire pe care mulți o au, cu privire la lipsa banilor. „Sunt artiști renumiți care spun: «știu că sunt foarte bun, joc foarte bine, mi-am dat sufletul pe scenă și am sacrificat viața privată, dar dacă nu-mi ajung banii să-mi plătesc facturile, cred că o să mă apuc de producție sau voi face altceva». Și dacă aud asta de la un artist pe care dacă m-ai trezi din somn aș merge să-l văd jucând, sufletul meu plânge, mi se pare incredibil de nedrept”, punctează antreprenoarea.
Ea crede că artiștii români de teatru sunt puțin promovați, chiar dacă spectacolele nu suferă de spectatori. Așa cum subliniază, mulți sunt puțin cunoscuți la valoarea pe care o au, în timp ce publicul a rămas cu imaginea generației de aur. „Cei care nu merg constant la teatru au rămas cu acele icoane, dar nu știu că mulți actori de 20, 30 sau 40 de ani sunt extrem de buni, poate chiar mai buni decât cei pe care-i numim actori cu A mare”.
Odată cu încheierea estivalului, Laura plănuiește o zi de pauză, iar apoi va începe să contacteze sponsorii pentru ediția viitoare. În același timp, i-ar plăcea să facă un fel de Tinder pentru cei care merg la teatru, nu neapărat cu scopul de a-ți întâlni iubirea, ci mai mult de a aduce oamenii împreună, cu posibilitatea de a-și găsi prieteni. Cât despre un sfat pentru cei care și-ar dori să-i calce pe urme, „le-aș spune să-și ia niște prieteni și să-și facă curaj unii altora. Să pornească de la o scară mai mică și să crească cât vine în mod natural. Însă să nu se apuce dacă nu simt visceral bucuria și nerăbdarea să o facă”.
Laura recomandă oamenilor să intre pe grupul Mergem la Teatru, să ceară sugestii sau recomandări, iar apoi să meargă să vadă spectacole: „E frumos, poate fi terapie, dar și o lecție pe care o înveți, pentru că te pune pe gânduri, te ajută să fii mai bun sau înțelept, nu îngrașă, dar e și un bun pretext să ieși din casă sau să te vezi cu prieteni”.
VEZI GALERIA FOTOPOZA 1 / 6Vezi rezultatele alegerilor prezidențiale – turul 1 și află când este turul al doilea al votului pentru președinție!