ComenteazăDeși nu au fost la fel de însemnate cantitativ precum în Germania și Belgia, și Olanda s-a confruntat cu fenomene meteo extreme. A avut, de asemenea, localități scufundate complet sub ape, dar nicio persoană nu a murit. Cum a fost posibil? Răspunsul este complicat, notează CNN, fiind vorba despre de o combinație de factori.
„Am văzut mai bine valul care venea și direcția în care se îndrepta”, a declarat profesorul Jeroen Aerts, șeful departamentului pentru riscuri climatice de la Universitatea Vrije din Amsterdam.
Secole de gestionare a apei
Olanda are o lungă istorie în ceea ce privește gestionarea apelor, iar succesul în fața acestui dezastru ar putea oferi lumii un exemplu privind modul de gestionare a inundațiilor, mai ales că se așteaptă ca schimbările climatice să transforme fenomenele meteo extreme în ceva cotidian.
Olandezii se luptă cu marea și râurile umflate de aproape un mileniu. Trei mari fluvii europene – Rinul, Meusa și Scheldt – își au deltele aici și, cu o mare parte din terenul său sub nivelul mării, guvernul spune că 60% din țară este expusă riscului de inundații. În plus, o mare parte a țării scade în altitudine în mod constant.
Infrastructura sa de gestionare a apei este printre cele mai bune din lume – implicând ziduri uriașe cu brațe mobile de mărimea a două terenuri de fotbal, dune de coastă care sunt întărite cu aproximativ 12 milioane de metri cubi de nisip pe an și lucruri simple, precum diguri sau garantarea de spații largi în jurul râurilor.
Olanda se bazează pe o rețea de organisme alese local, a căror singură funcție este de a îngriji toate apele, de la inundații până la apele reziduale, a spus Aerts. Primul dintre aceste organisme locale a fost înființat în orașul Leiden în 1255 – semn că astfel de probleme sunt tratate cu maximă seriozitate de opt secole.
„Este este o caracteristică unică pe care o avem”, a spus Aerts. „În afară de guvernul național, provinciile și orașele, avem un al patrulea strat, organismele locale care sunt concentrate în totalitate pe gestionarea apei”, a subliniat profesorul.
Apa este implicată în sectorul turismului, este implicată în industrie, în sectorul construcțiilor. Și ceea ce vedeți este că, în diferite țări, politicile guvernelor sunt doar sectoriale.
Profesorul Jeroen Aerts:
În Germania „a existat în mod clar un eșec grav de comunicare”
Peste 200 de persoane au fost ucise de apele care au lovit rapid și puternic regiuni din Germania și Belgia. Serviciul de gestionare a situațiilor de urgență Copernicus a precizat că a trimis peste 25 de avertismente pentru anumite regiuni din bazinele fluviilor Rin și Maas în zilele care au precedat inundațiile, prin intermediul sistemului european de conștientizare a inundațiilor (EFAS), cu mult înainte ca ploile abundente să declanșeze inundațiile fulgerătoare.
Dar puține dintre aceste avertismente timpurii par a fi transmise și locuitorilor acestor zone la timp și explicit, lucru ce i-a prins pe mulți nepregătiți când inundațiile au lovit.
„A existat în mod clar un eșec grav de comunicare care a costat vieți”, a declarat Jeff Da Costa, cercetător în hidrometeorologie la Universitatea Reading din Regatul Unit.
Da Costa se concentrează pe sistemele de avertizare împotriva inundațiilor în cercetările sale. El a observat, prin intermediul experiențelor din săptămâna trecută, inclusiv casa părinților săi din Luxemburg fiind inundată, că există adesea un decalaj între avertismentele meteo emise de oamenii de știință și acțiunile întreprinse efectiv de persoanele responsabile de pe teren.
Unele dintre avertizări, inclusiv în Luxemburg, au venit abia după ce viitura a lovit, iar numeroase comunități au fost depășite de forța și rapiditatea inundațiilor.
Oamenii, inclusiv propria mea familie, au fost lăsați fără nicio indicație cu privire la ce să facă și nu au primit nicio șansă să se pregătească.
Jeff Da Costa:
În Germania, odată cu apropierea alegerilor, problema inundațiilor s-a politizat rapid, iar oficiali pasează responsabilitatea în toate direcțiile.
În valea Ahr, o zonă puternic afectată de inundații din vestul Germaniei, cei mai importanți oficiali au declarat pentru CNN că au fost emise avertismente înainte de dezastru, dar au spus că mulți locuitori nu le-au luat în serios, întrucât nu erau obișnuiți cu inundații atât de severe.
Unii au preferat să strângă provizii și să-și mute bunurile de valoare în siguranță, în timp ce alții au crezut că vor fi în siguranță la etajul al doilea al caselor, dar au ajuns să fie salvați cu avionul de pe acoperiș.
Primarul din Schuld: Tragedia a fost complet imprevizibilă
Primarul din Schuld, Helmut Lussi, localitate afectată grav de inundații, a declarat că tragedia a fost complet imprevizibilă, mai ales că orașul a experimentat doar două evenimente similare, în 1790 și altul în 1910.
„Cred că sistemele de protecție împotriva inundațiilor nu m-ar fi ajutat, pentru că nu puteam calcula ce se întâmplă cu râul Ahr când vin astfel de cantități ridicate de apă”, a declarat el reporterilor în weekend.
Da Costa spune că îl înțelege pe primar, dar declarațiile sale ilustrează cât de problematică este lipsa de înțelegere privind ceea ce poate face o bună planificare și un management corespunzător.
„Opiniile sale cu privire la previzibilitatea inundațiilor, atât pe termen lung, cât și privind capacitatea de a furniza avertizări imediate, sunt complet greșite și pot arăta una dintre dificultățile de comunicare pe care le au oficialii locali, care nu înțeleg riscul de mediu”, a spus el.
Foto: Profimedia
Cercetătorul a subliniat că nu autoritățile pun deseori greșit problema, nefiind vorba de evitarea unor fenomene extreme, ci de luare măsurile de siguranța necesare înainte ca ele să lovească.
„Oamenii ar trebui, de asemenea, să aibă în vedere faptul că, deși avertismentele nu pot opri o inundație, ele îi pot ajuta să se pună în siguranță, alături de bunurile pe care le dețin”, a adăugat el.
„În perioade de criză, toată lumea trebuie să știe ce face. De aceea repetăm evacuările de incendiu din clădiri, chiar și atunci când nu ne așteptăm să existe un incendiu”, a completat Da Costa.
Și în Belgia comunicarea și organizarea par să fi fost problemele principalele
Primarul din Chaudfontaine, un oraș din provincia Liege, a declarat că a primit o „alertă portocalie” care îl avertiza privind creșterea cotelor apelor, dar a argumentat că ar fi trebuit să fie o „alertă roșie” mai devreme.
„Am putut vedea cum materialul disponibil nu a fost adaptat la situațiile pe care le-am văzut. Mă gândesc în special la elicoptere care nu au putut acționa în zonă”, a declarat primarul Daniel Bacquelaine pentru radiodifuzorul belgian RTBF.
„Ambarcațiunile de salvare au fost absolut esențiale și a trebuit să apelăm la sectorul privat pentru bărci cu suficientă putere și oameni care să le piloteze”, a completat primarul.