Cum a reușit Singapore să aibă cea mai mică mortalitate COVID din lume. Niciun om nu a mai murit aici, din cauza virusului, în ultimele două luni

Singapore are cea mai mică rată a mortalității COVID la nivel mondial, cu doar 27 de decese după 57.000 de cazuri de infecție cu coronavirus.

Statele care au o populație similară cu Singapore și care, în treacăt fie spus, s-au descurcat bine în combaterea epidemiei, precum Danemarca sau Finlanda, au o rată a mortalității de 3%, respectiv 4%.

Interesant este și că nimeni nu a murit în urma infecției cu coronavirus în ultimele două luni, potrivit Ministerului Sănătății din Singapore.

Campanie de testare și detectare

Experții din Singapore spun că unul dintre motivele acestei rate mici a mortalității este campania de detectare rapidă a persoanelor infectate.

Strategia agresivă de testare și de identificare a suspecților COVID a fost lăudată de Organizația Mondială a Sănătății și de epidemiologii de la Harvard.

Autoritățile au derulat campanii de testare în masă în rândul comunităților vulnerabile, în căminele de bătrâni spre exemplu.

Recomandări

Anchetă la Castelul Peleș după dezvăluirile Libertatea. Corpul de control al Ministerului Culturii a cerut actele contabile din 2019 și documente interne. Mărturia unui turist șocat de hoția angajaților

Orice persoană cu vârsta peste 13 ani care avea simptome de infecție respiratorie a avut dreptul la un test COVID gratuit.

”Cu cât diagnosticăm mai mult,cu atât mai mică este rata mortalității”, explică Hsu Li Yang, de la Școala de Sănătate publică a Universității Naționale din Singapore.

Un hub medical în Asia

Această strategie preventivă a fost folosită și în tratament. Pacienții COVID cu vârste de peste 45 de ani sau cei cu afecțiuni cronice au fost internați și tratați în spital, chiar dacă se simțeau bine.

”Stilul nostru de tratament este convențional, dar făcut cum trebuie”, spune Dale Fisher, consultant al Spitalului Universitar din Singapore, care precizează că pacienții au primit și medicamente aprobate, și experimentale.

Totodată, autoritățile au amenajat paturi pentru pacienți cu simptome ușoare sau fără simptome în spații expoziționale și în alte clădiri.

Acest lucru a prevenit suprasolicitarea sistemului sanitar, astfel că resursele au fost direcționate către cazurile mai grave.

Recomandări

Sondaj INSCOP la comanda Libertatea – Alegeri prezidențiale: candidații cu cele mai mari șanse să intre în turul 2

În prezent, Singapore nu are pacienți COVID la Terapie Intensivă. 42 de pacienți sunt internați în spitale totuși, iar alți 490 în alte spații temporare.

Măști obligatorii

Orașul stat a impus obligativitatea măștilor în public încă din aprilie.

În vreme ce experții au spus că mai este nevoie de multe studii până la o concluzie definitivă, există dovezi destul de clare că purtarea măștilor reduce prevalența și severitatea infectărilor.

OMS a recomandat în ultimele luni folosirea măștilor, odată cu respectarea altor măsuri de siguranță.

”Am adoptat o cultură strictă a măștii în Singapore. Asta face ca boala să fie mai blândă”, a spus Leong Hoe Nam, expert în boli infecțioase la Spitalul Mount Elizabeth.

Încadrarea deceselor

Singapore respectă foarte strict definiția de caz pentru încadrarea deceselor COVID, ceea ce ar putea conduce la o subraportare.

Pe listă nu intră decesele persoanelor infectate, care au murit din cauza problemelor cardiovasculare, dar care nu au pneumonie.

”Nu am nicio îndoială că dacă OMS revizuiește definiția de caz, atunci o parte dintre morțile celor care nu au avut pneumonie vor fi reclasificate, iar rata mortalității se va schimba”, spune Paul Tambyah, președinte al Societății Asia Pacific de Micorbiologie Clinică.

Recomandări

De ce i-a arestat Curtea Supremă pe suspecții asasinatului de la Arad. Judecătorii invocă dovezi „fără echivoc” ale unor relații intime între inculpați

O epidemie a inegalităților

Un aspect important al epidemiei din Singapore a fost acela că virusul a afectat în special populația muncitorilor imigranți.

Din aprilie, guvernul a dat publicității două cifre – cazurile de infecție în rândul populației și cazurile în rândul muncitorilor migranți.

Statistica citată de BBC arată că 95% din infecțiile COVID din statul asiatic au fost confirmate printre muncitorii migranți.

Organizațiile umanitare avertizaseră de altfel că epidemia ar putea exploda printre acești migranți, care trăiesc și muncesc în condiții ce fac distanțarea socială imposibilă.

Faptul că aceștia au vârste cuprinse între 20 și 30 de ani a făcut ca numărul deceselor să fie infim, în condițiile în care boala îi afectează mult mai puțin pe pacienții tineri.

Felul în care autoritățile i-au tratat pe migranți, mulți dintre ei din India sau Bangladesh, care lucrează în fabrici sau în construcții, a atras însă critici.

În august, mai multe cazuri de sinucidere sau de tentative de suicid au apărut printre muncitorii a căror sănătate psihică fusese afectată de această situație.

Criticile venite la adresa autorităților au determinat o serie de relative îmbunătățiri ale condițiilor – camere un pic mai spațioase sau mai puține paturi dispuse în camere – și promisiuni pentru măsuri mai ambițioase.

Urmărește-ne pe Google News