Comentează„Hoboken este un oraș orientat către pietoni. Sunt atât de multe moduri în care poți circula în oraș fără mașină, încât cei mai mulți au încetat să mai conducă una prin Hoboken”, spune Ryan Sharp, șeful direcției de transport, potrivit platformei Next City.
Ce poate lua România din exemplul orașului din SUA?
Stâlpișori pe trotuare și mai puțin spațiu pentru mașini
Hoboken din New Jersey, SUA, se află la limita cu statul New York, pe malul râului Hudson. Deși numără puțini locuitori, în jur de 60.000, cam cât au Giurgiu sau Hunedoara, suprafața orașului este foarte mică, de 5 kilometri pătrați, ceea ce face din Hoboken un oraș cu una dintre cele mai mari densități din statul New Jersey, de 12.000 de oameni pe kilometru pătrat.
Un oraș mai dens înseamnă mai mulți oameni care merg pe jos, mai puține mașini și limite de viteze mai mici. Ăsta a fost un factor care a venit în sprijinul măsurilor pe care le-au luat autoritățile din Hoboken. Unele destul de simple, spun ele, pentru publicația NPR.
Spre exemplu, au montat stâlpi delimitatori pe colțuri, la intersecții, la câțiva metri de trecerile de pietoni. Șoferii nu au voie oricum să parcheze în apropierea trecerilor, însă unii mai fentau regula. Montând stâlpii, mașinile nu au mai fost parcate acolo, ceea ce a crescut vizibilitatea șoferilor în intersecții, aceștia putând observa orice pieton, biciclist sau altă mașină care se apropie sau vrea să vireze.
De asemenea, pe strada Washington, strada principală a orașului, semafoarele au fost programate astfel încât, în intersecții, pietonii să aibă șapte secunde în plus culoarea verde ca să traverseze, înainte să se schimbe culoarea semaforului din roșu în verde pentru șoferii care vor să vireze.
Pe timpul verii, orașul închide unele străzi des circulate
De altfel, orașul a dezvoltat o rețea de 26,3 kilometri, aproape jumătate din lungimea tuturor străzilor. Trecerile de pietoni au fost marcate cu semne mai mari, iar pe timpul verii, porțiuni mari din strada Washington, dar și mai multe alte străzi au fost fie făcute pietonale, fie au fost transformate în „străzi încete”, adică cu limite mai mici de viteză și volum de trafic redus.
Ryan Sharp lucrează de 12 ani la direcția de transport a orașului Hoboken și de cinci ani o conduce. Recunoaște că recordul de zero decese în trafic a putut fi atins prin măsurile pe care el le-a propus doar pentru că a avut în primar un foarte bun partener. Fără sprijinul politic al conducerii, măsurile nu puteau fi puse în aplicare.
De altfel, primarul Ravi Bhalla și-a făcut un scop din a reduce accidentele rutiere în programul său de guvernare a orașului după ce a câștigat alegerile din 2017.
Sharp a mai găsit o variantă ingenioasă de a transforma străzile în unele mai sigure. Și-a dat seama că e mult mai ușor – fizic, dar și politic -, să îmbunătățească siguranța străzilor periculoase atunci când le vine rândul să fie reabilitate.
Spre exemplu, dacă o astfel de stradă sau un drum trebuie reasfaltată și se află în apropierea unei școli, ori este una cunoscută cu multe accidente, respectiva arteră va fi îngustată în schimbul lărgirii trotuarului înainte să primească stratul proaspăt de asfalt. Asta pentru că oricum s-ar fi desfășurat lucrări acolo.
SUA au înregistrat anul acesta cu 10% mai multe decese rutiere decât în 2020
În timp ce orașul Hoboken a redus numărul de decese cauzate de accidentele rutiere la zero, restul orașelor americane pare că o iau în direcția opusă.
Anul trecut au murit pe drumurile din SUA mai mulți oameni decât în orice alt an din 2005 încoace, arată datele recente. Este vorba de aproape 43.000 de oameni.
Un număr cu peste 10% mai mare decât în 2020. Creșterea numărului de decese corespunde însă și unei creșteri în ceea ce privește numărul de kilometri parcurși. Americanii au condus cu 11% mai mult în 2021 comparativ cu 2020.
România, cea mai mare rată a mortalității în accidentele rutiere
Anual mor în lume aproximativ 1,3 milioane de oameni din cauza accidentelor rutiere, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății. Alte între 20 și 50 de milioane de persoane sunt rănite, unele dintre ele rămânând chiar cu dizabilități.
România a rămas în urmă la capitolul prevenire accidente. Este țara cu cea mai mare rată a mortalității din Uniunea Europeană, cu 93 de decese cauzate de accidentele rutiere la milionul de locuitori. Mai mult decât dublu față de media UE.
Aproximativ 19.800 de persoane şi-au pierdut viaţa în urma unui accident rutier în cursul anului trecut în Uniunea Europeană, o creştere cu 5% faţă de 2020, dar o scădere cu 13% faţă de nivelul de dinaintea pandemiei, în 2019, potrivit datelor europene.
Doar 5% dintre accidentele rutiere au loc noaptea
În 2019, în România au avut loc puțin peste 31.000 de accidente rutiere, iar cele mai multe s-au întâmplat în interiorul localităților, nu pe șoselele din afară sau pe autostrăzi, potrivit Hotnews. În ciuda mitului că accidentele de mașină au loc în special noaptea, doar 5% dintre ele s-au întâmplat în acest interval, trei sferturi din ele petrecându-se pe timpul zilei. De asemenea, mai arată sursa citată, 4 din 5 accidente au loc pe carosabil uscat, restul pe umed sau înghețat, când este, teoretic, pericolul mai mare.
Cele mai multe accidente s-au întâmplat în Capitală, peste 3.000, urmată de Iași, Constanța și Suceava, de trei ori mai puține, conform unui grafic realizat de Hotnews.
Cele mai multe accidente au loc între două mașini sau între o mașină și un pieton.
În România mor circa 2.000 de oameni pe an în accidente rutiere. Unul dintre cele mai sângeroase drumuri, nu doar din România, ci și din Europa, este Drumul Național 2 (European 85). Libertatea a făcut anul trecut harta crucilor de pe acest drum transformat în cimitir și a numărat 285 de cruci pe sensul București – Bacău și alte 279 invers. Sunt mai multe cruci decât kilometri, iar pe unele cruci sunt mai multe nume, după cum nu toate victimele au cruce.
Fotografii: Shutterstock