Cum a sancționat o instanță ambiguitatea expresiei „a fi sub influența”. Un polițist judecat pentru consum de droguri a fost achitat prin consultarea DEX

În lumina unor precizări recente ale unui judecător român, acuzarea trebuie să dovedească faptul că drogurile ingerate de șofer au avut puterea de influenţă asupra organismului acestuia în momentul în care conducea mașina. În absenţa oricărei modificări în funcţionarea organismului, însăşi starea de pericol este complet inexistentă, consideră legiuitorul român.  

Este pentru prima dată când un magistrat atrage atenția că noţiunea de „a fi sub influenţa” nu este definită în legea penală românească şi nici în alt text legal, „deci nu este nicăieri definită în drept”.

Polițist testat pozitiv pentru metamfetamină

Concluziile au fost trase de un judecător din Bistrița, în cadrul procesului penal în care un polițist a fost deferit justiției pentru conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe. Instanța a decis, pe 7 iulie 2024, achitarea agentului de poliție, sentința nefiind definitivă. 

Decizia de achitare s-a bazat pe rezultatele analizelor de sânge și de urină care au putut proba că polițistul consumase la un moment dat droguri, dar nu și că era sub influența lor la momentul în care conducea mașina.

D.D.C., în vârstă de 26 de ani, agent de poliție în cadrul IPJ Bistrița-Năsăud, a fost trimis în judecată la finalul anului 2022 sub acuzația de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe. Polițistul, aflat la volanul mașinii personale, a fost oprit de colegii săi de la Rutieră, pe DN17, la data de 17 aprilie 2022, ora 12.55. 

Recomandări

Mircea Geoană și-a anunțat candidatura la alegerile prezidențiale. „România are nevoie de lideri care să asculte” | VIDEO

În urma testării cu aparatul drug test, rezultatul a fost pozitiv pentru MET (Methamphetamine), motiv pentru care a fost condus la Spitalul Județean de Urgenţă Bistrița pentru a-i fi recoltate mostre biologice de sânge și de urină. Rezultatul laboratorului de medicină legală a fost confuz: prezența substanțelor chimice a fost depistată în urină, dar nu și în proba de sânge.

Explicațiile medicilor legiști

Prezența drogurilor în urină, dar nu și în sânge poate fi justificată prin timpul îndelungat care a trecut între ingerare și analize, consideră specialiștii audiați în proces. Această situație particulară poate indica, în opinia lor, faptul că respectivul șofer nu mai avea comportament specific consumatorilor de droguri în momentul în care conducea mașina.

„Rezultatul pozitiv pentru metamfetamină (amfetamine) în urină, în cazul numitului D.D.C., dar obținerea de rezultat negativ pentru metamfetamină (amfetamine) pe sânge, s-ar putea explica prin timpul relativ lung între momentul presupusului consum de derivat amfetaminic și recoltarea probelor biologice, în acest context existând posibilitatea ca nivelul în sânge să fie mai redus decât în urină (concentrația în mostra de sânge putând fi inclusiv sub limita de detecție a metodei analitice aplicate)”, sunt explicațiile medicilor legiști, consemnate în dosarul studiat de Libertatea.

Recomandări

Ce se întâmplă cu cele 60 de tone de aur depozitate de România la Londra. BNR: „Nu poate fi folosit în operațiunile Băncii Angliei”

Totodată, legiștii au specificat că rezultatul pozitiv pe mostra de urină confirmă consumul de metamfetamină, dar nu oferă informații cu privire la doza de substanță psihoactivă consumată, momentul exact al consumului sau natura/intensitatea efectelor metamfetaminei consumate asupra individului. 

Cât timp durează efectele MDMA

Durata efectelor în cazul administrării amfetaminei, respectiv metamfetaminei este, în general, de 4-8 ore, chiar până la 12 ore. În cazul MDMA (n.r. – drogul cunoscut în limbaj popular sub numele ecstasy), durata efectelor este, în general, de 3-6 ore, se arată în raportul IML.

Medicii legiști au concluzionat că, analizând rezultatul probelor biologice prelevate de la polițistul D.D.C., „nu se poate stabili cu certitudine care era gradul de influență al substanței psihostimulante din clasa amfetaminelor detectate în urina sus-numitului asupra capacității de a conduce, respectiv dacă sus-numitul era sau nu sub influența substanțelor psihoactive”.

Instanța se raportează la definiția din DEX 

În lipsa unor date medicale care să stabilească fără dubii în ce măsură șoferul se afla sub influența drogurilor, instanța nu poate certifica vinovăția acestuia printr-o condamnare penală, a subliniat instanța din Bistrița. În plus, se arată în motivarea de achitare a polițistului, legislația românească nu definește concret ce anume înseamnă „a fi sub influență”, ca atare instanța trebuie să se raporteze la definiția din Dicționarul Explicativ al Limbii Române. 

Recomandări

Cine a câștigat confruntarea dintre Kamala Harris și Donald Trump, în viziunea BBC și Politico. Cele trei subiecte care au înclinat balanța decisiv

„Ar fi absurd ca un judecător, cu studii juridice – deci specialist strict în drept, să ignore concluziile unor medici şi să reţină că acuzatul ar fi fost sub influenţa substanţelor psihoactive, fără să poată stabili măcar dacă acei compuşi chimici erau activi sau inactivi, şi în contextul în care însăşi noţiunea de «a fi sub influenţă» nu este definită în legea penală sau extrapenală, deci nu este nicăieri definită în drept”, este concluzia magistratului din Bistrița, care a dispus achitarea agentului de poliție.

Instanţa reţine că noţiunea de „a fi sub influenţa” este o noţiune eminamente medicală, şi nu una juridică. Pentru aceasta, instanţa a reţinut că legiuitorul nu a definit această noţiune. În aceste condiţii, raportarea nu se poate face decât la sensul literal al noţiunii, astfel cum apare în Dicţionarul explicativ al limbii române. Or, pentru ca un om să fie influenţat de o substanţă chimică este cât se poate de evident că aceasta implică existenţa unor modificări în funcţionarea fizică sau psihică a acestuia, mai scrie în hotărârea judecătorească. 

Motivarea poate ajuta alte instanțe în spețe similare

În contextul unei legislații lacunare și cu un probatoriu incert, completul care a judecat dosarul polițistului deferit justiției pentru conducere sub influența unor substanțe interzise nu a avut convingerea „că acuzația a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă” și a dispus achitarea.

Magistrat consultat de Libertatea:

„Decizia instanței de la Bistrița nu poate obliga alte instanțe de judecată din România să dispună achitări în dosare similare, dar poate reprezenta un reper”.

Curtea de Apel Cluj urmează să decidă printr-o sentință definitivă soarta agentului de poliție. Primul termen de judecată în apel a fost stabilit pentru data de 18 decembrie 2024.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro