În ultimul an, Australia a avut o viață relaxată, detașată aproape complet de pandemia globală care făcea ravagii din Europa până în SUA sau America de Sud.
Măsurile stricte de protecție – granițe închise și carantinarea celor sosiți – funcționau în 99,9% din cazuri.
Feriți de infectare, australienii trăiau o normalitate COVID, mergând la restaurant și în cluburi de noapte sau la teatre și festivaluri.
Când unele cazuri apăreau totuși, autoritățile acționau rapid, plasând orașe întregi în lockdown și derulând anchete epidemiologice pentru a găsi toți bolnavii.
Cel mai mare oraș al țării, Sydney, a reușit să evite în general lockdown-urile, mulțumită unui sistem excelent de depistare a infectărilor.
Dar în ultimele zile, varianta Delta (indiană) a virusului a reușit să penetreze apărarea orașului. Într-o singură săptămână, numărul cazurilor de infectare a depășit 100.
Pentru comparație, Bucureștiul, cu o populație de aproximativ două ori mai mică decât cea a orașului australian, a avut în mod constant în ultimele zile sub zece cazuri.
Vineri, pe 25 iunie, oficialii au acceptat că trebuie să plaseze Sydney în lockdown. Luni, criza locală s-a transformat într-una națională, cu focare în patru state și teritorii.
Sydney, Darwin, Perth și Brisbane sunt acum toate în lockdown. În total, peste 20 de milioane de australieni, adică în jur de 80% din populație, trăiesc acum sub restricții.
Iar mulți cetățeni au o întrebare legitimă: de ce s-au reîntors la restricții, la șapte luni după ce lumea a început campania de vaccinare?
Slăbiciunile sistemului de protecție
Epidemiologii spun că varianta Delta este pur și simplu mai contagioasă și că acolo unde a găsit fisuri în planul de apărare australian le-a exploatat.
Deja sistemul de protecție de la granițe era pus la încercare odată cu apariția celorlalte variante ale virusului, la sfârșitul lui 2020.
Oficialii au documentat cazuri în care călătorii se infectau în timp ce stăteau în carantină, în camere separate. Cum anume nu este clar. Experții au evocat posibilitatea ca de vină să fie sistemul de circulație a aerului și în general lipsa de aer proaspăt din hoteluri.
În orice caz, cel puțin 10 scăpări care au generat focare de infecție au fost înregistrate.
Între timp, oficialii au observat că nici închiderea granițelor nu poate fi complet ermetică.
Australia are un sistem foarte strict, care limitează numărul persoanelor ce se întorc în țară și interzice pur și simplu accesul celor care vin din țări cu rate mari de infectare.
Când un călător coboară din avion este întâmpinat de o armată de oficiali – militari, polițiști și asistente, gata să îl escorteze spre carantină.
Dar această rigoare nu este aplicată, spre exemplu, șoferilor care îi transportă pe nou-sosiții în țară. Pacientul zero din noul focar din Sydney este un șofer de limuzină care a luat virusul de la un pasager. Șoferul nu era vaccinat, nu purta mască și nici nu a fost testat regulat, iar regulile nu îi impuneau acest lucru.
Problema este acum că varianta Delta se transmite mult mai repede. În New South Wales, oficialii vorbesc despre o rată de transmitere de 100% în gospodărie, comparat cu 25% pentru celelalte variante.
Oamenii s-au infectat pur și simplu pentru că au trecut pe lângă o persoană bolnavă într-un mall.
„Delta este extrem de contagioasă. Și chiar dacă avem forța de muncă vaccinată, tot există potențial de transmitere”, spune profesoara Nancy Baxter, de la Universitatea din Melbourne, expertă în sănătate publică.
Ea spune că înainte de izbucnirea actualului focar, oficialii au văzut cazuri de infectare cu Delta despre care nici măcar nu știau cum s-au produs.
„Cred că chiar și atunci când sistemul (de protecție) este perfect, lucrurile sunt complicate. Dar sistemul nu este perfect, ceea ce ne face ținte sigure”, spune ea.
O campanie de vaccinare cu viteza melcului
Problema din Australia este exacerbată de lentoarea campaniei de vaccinare. Mai puțin de 5% din populația adultă a fost vaccinată complet, în vreme ce 29% a primit prima doză.
De fapt, Australia este ultima țară în topul OECD din punct de vedere al vitezei campaniei de imunizare.
Întârzierea a fost pusă pe seama problemelor cu livrările de doze, a relaxării oficialilor încurajați de rata redusă de infectare și a îngrijorării privind reacțiile adverse ale vaccinului AstraZeneca.
Oficialii au limitat accesul la acest vaccin, deși nu aveau suficiente doze de Pfizer. Mesajele confuze, scrie BBC, au fost amplificate și de articolele senzaționaliste din presă despre riscurile vaccinării cu AstraZeneca.
Mulți australieni au fost convinși să nu se mai vaccineze. Printre ei s-ar fi aflat chiar șoferul de limuzină, căruia, potrivit presei locale, i-a fost teamă să își facă serul AstraZeneca.
Sfârșitul normalității
În vreme ce oficialii speră să sufoce actualul focar cu ajutorul lockdown-ului de două săptămâni, ei sunt de acord acum cu experții că ritmul campaniei de vaccinare trebuie grăbit.
Premierul a impus deja vaccinare obligatorie pentru angajații din căminele de vârstnici și cei din centrele de carantină. Autoritățile au permis, de asemenea, accesul tinerilor la vaccinul AstraZeneca. Nu toți sunt convinși de această prevedere, mai ales că ea vine împotriva recomandărilor experților.
Cel mai important este că „normalitatea COVID” menținută cu multă grijă de Australia pare să se fi încheiat, spun experții.
Ținând cont că vaccinarea în masă va fi atinsă abia în 2022, iar australienii continuă să se întoarcă acasă, amenințarea variantei Delta va persista.
Asta ar putea însemna că măsuri precum purtarea măștii în public ar putea fi obligatorii pentru o vreme.
„Înainte de asta era minunat. Mergeam la restaurant, la spectacole cu mii de oameni. Dar nu cred că vom mai putea face acest lucru până când nu vom fi toți vaccinați, deoarece riscul este prea mare. Nu cred că mai putem trăi ca și cum COVID nu ar exista”, spune Baxter.