Cum a trecut Bulgaria prin șapte rânduri de alegeri anticipate și a supraviețuit economic. Explicația lui Silviu Cerna, fost membru în consiliul de administrație al BNR
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Pentru prima dată în istoria postdecembristă, România se află în scenariul politic în care Constituția îi permite președintelui să declanșeze alegeri anticipate.
Cuprins:
Politicieni și reprezentanți ai societății civile au cerut declanșarea alegerilor anticipate și „întoarcerea la popor”, așa cum a făcut Bulgaria, care a organizat în ultimii ani șapte rânduri de alegeri anticipate.
Profesorul Silviu Cerna, specialist în economie și fost membru în Consiliul de Administrație al BNR, a explicat pentru Libertatea că „alegerile anticipate în sine sunt o modalitate de întărire a democrației”, dar România este într-o situație care impune măsuri economice urgente, pe care alegerile anticipate le-ar amâna.
Silviu Cerna a explicat și motivele pentru care România nu se află în situația Bulgariei, care, în ciuda repetatelor rânduri de alegeri parlamentare, și-a menținut stabilitatea financiară, având inflație și deficit mai mici decât România.
Efectele crizei politice „depășesc calculele de partid”
Respingerea Guvernului Mureșan în Parlament a adus România într-un scenariu în care sunt întrunite condițiile din Constituție pentru declanșarea alegerilor anticipate. Într-un dialog cu profesorul Silviu Cerna, fost membru în Consiliul de Administrație al BNR, Libertatea a încercat să afle care ar fi, în actuala situație economică, efectul alegerilor anticipate asupra economiei.
Profesorul Cerna a explicat că respingerea Guvernului Mureșan adâncește criza politică, ajunsă la aproape jumătate de an, iar „implicațiile pe termen lung ale acestei crize depășesc calculele de partid, afectând direct stabilitatea economică și poziția externă a economiei”.
„Sunt implicații economice și financiare imediate. E vorba despre presiunea piețelor și riscul de rating. Decizia de respingere a unui guvern cu drepturi depline vine într-un moment în care agenția Standard & Poor's urmează să evalueze ratingul de țară al României. Prelungirea instabilității politice mărește riscul ca România să fie retrogradată în categoria speculativă, ceea ce ar scumpi masiv împrumuturile statului”, a explicat Silviu Cerna.
În același timp, economistul a scos în evidență faptul că un guvern interimar nu poate adopta proiecte de lege economice cruciale sau face rectificări bugetare profunde, ceea ce poate pune în pericol atragerea fondurilor europene și implementarea reformelor cerute de Comisia Europeană.
Prețul plătit de România pentru „întărirea democrației”
Economistul, care a făcut parte timp de 17 ani din consiliul de administrație al BNR, a mai declarat că adâncirea crizei politice „alimentează scepticismul partenerilor europeni” și că „România este privită tot mai mult de la Bruxelles ca o țară instabilă într-o regiune cu probleme serioase, în partea aceasta de sud-est a Europei”.
„Incapacitatea cronică de a instala un Executiv stabil afectează direct capacitatea țării de a-și negocia interesele strategice la nivelul Uniunii Europene, de a-și asuma angajamente și de a oferi, la rândul său, contribuții la consolidarea, la întărirea Uniunii Europene”, a mai declarat Cerna.
Întrebat dacă declanșarea unor alegeri anticipate ar avea riscuri economice mai mari decât respingerea unei noi propuneri de guvern, Silviu Cerna a declarat că „alegerile anticipate în sine sunt o modalitate de întărire a democrației”, dar organizarea lor necesită timp, iar „situația financiară și economică a României necesită măsuri urgente”.
Cum a rezistat economia Bulgariei alegerilor anticipate repetate
Profesorul Silviu Cerna a explicat că alegerile anticipate repetate din Bulgaria „n-au periclitat adoptarea euro”. Asta s-a întâmplat și pentru că în Bulgaria funcționează, de o lungă perioadă, un regim monetar și fiscal cunoscut sub denumirea de „currency board” (consiliu monetar), care impune o disciplină fiscală foarte strictă.
„Evenimentele politice din Bulgaria nu au dus la relaxarea disciplinei fiscale, așa cum s-a întâmplat în România, fără alegeri anticipate, în timpul unui guvern cu toate drepturile”, a declarat Silviu Cerna pentru Libertatea.
Economistul timișorean a mai spus că, în Bulgaria, alegerile anticipate „nu au putut să alimenteze politici populiste de natură să deterioreze echilibrul fiscal și monetar al țării: deficit bugetar, datorie publică, inflație și așa mai departe”.
„În România, fără alegeri anticipate, aceste dezechilibre s-au produs. Au fost provocate de politicile iresponsabile ale guvernelor de până în anul 2024, adoptate în perspectiva alegerilor regulate din acel an”, a mai declarat Cerna.
Poate ajunge euro brusc la 6 lei?
Expertul a spus că, până nu știm evaluarea Standard & Poor's și calendarul politic al următoarei perioade, impactul asupra deficitului bugetar, datoriei publice, ratei inflației și cursului valutar nu poate fi estimat.
O creștere bruscă a euro la 6 lei este însă puțin probabilă, spune fostul membru al CA al BNR. „Din fericire, rezervele de mijloace de plată internaționale ale României, gestionate de Banca Națională, sunt fără precedent în istorie, peste 60 de miliarde de euro, ceea ce ar permite băncii centrale să intervină pe piață pentru a atenua asemenea fluctuații bruște și de mari proporții”, a mai explicat Silviu Cerna pentru Libertatea.
Cum funcționează Consiliul Fiscal în Bulgaria
Bulgaria a introdus un consiliu monetar în 1997, după o criză financiară și o perioadă de hiperinflație. Cum funcționează: cursul de schimb al levei bulgărești a fost ancorat fix, mai întâi de marca germană și apoi de euro (1,95583 BGN = 1 EUR).
Banca Națională a Bulgariei și-a pierdut capacitatea de a emite monedă fără acoperire în rezerve valutare și de a refinanța băncile comerciale sau guvernul.
Efectul asupra politicii fiscale: Întrucât guvernul nu a mai putut acoperi deficitele prin împrumuturi de la banca centrală sau prin emisiune monetară, bugetul a fost supus unei discipline foarte stricte. Această regulă instituțională a forțat guvernele de la Sofia, indiferent de culoarea lor politică sau de frecvența alegerilor, să mențină o politică fiscală prudenta și un deficit redus.
Datoria publică a Bulgariei a rămas printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană (sub 25% din PIB), permițându-i să îndeplinească criteriile de la Maastricht privind stabilitatea prețurilor și cadrul fiscal necesar adoptării euro.
Comparația cu România
Banca Națională a României (BNR) operează un regim de flotare administrată a leului, având libertate de politică monetară.
Fără un consiliu monetar sau o ancoră de curs fix, care să impună limite rigide de finanțare, politica fiscală a României depinde direct de deciziile guvernelor în funcție.
În diverse perioade de stabilitate politică (cu guverne pline), expansiunea cheltuielilor publice și creșterile salariale/pensionare necorelate cu ritmul de creștere al veniturilor au dus la adâncirea deficitului bugetar și la un deficit structural ridicat (România fiind în procedură de deficit excesiv).
