ComenteazăPotrivit ministrului sănătăţii, Vlad Voiculescu, autorităţile nu au decis încă dacă vor fi vaccinate şi persoanele fără adăpost şi nici ce se întâmplă cu oamenii fără buletin, dar care îndeplinesc totuşi criteriile pentru a fi incluşi în această etapă a campaniei de imunizare: sunt vârstnici sau au boli cronice. “Dacă nu au buletin, nu pot demonstra că au peste 65 de ani”, spune Vlad Voiculescu.
- Peste 160.000 de oameni fără acte de identitate trăiau în România, la nivelul anului 2016, potrivit unei statistici a Ministerului Fondurilor Europene.
- Doar în Bucureşti există peste 5.000 de adulţi fără adăpost, conform unui raport al organizaţiei Samusocial.
Acest document, întocmit de experţi ai Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, arată ce grupuri trebuie să fie incluse cu prioritate în campania de vaccinare anti-COVID-19.
Persoanele fără adăpost, la risc crescut de boală severă sau deces în urma COVID-19
În toate scenariile epidemiologice, specialiştii sugerează să fie luate în calcul la prioritizare şi persoanele fără adăpost, ca unul dintre grupurile sociodemografice la risc mai înalt de boală severă sau moarte în urma infecţiei cu SARS-COV-2 (alături de oamenii din penitenciare, cei care locuiesc în ghetouri sau oamenii cu venituri mici, care locuiesc în cartiere foarte aglomerate).
Argumentele sunt următoarele:
- aceştia au un risc mai mare de expunere la boală pentru că nu pot respecta regulile distanţării sociale la fel ca alte categorii populaţionale
- grupurile vulnerabile sunt mai susceptibile la o povară mai mare a infecţiei şi a bolii COVID-19, din cauza condiţiilor de trai asupra cărora nu pot exercita un control eficient
- în rândul persoanelor fără adăpost există şi o prevalenţă mai mare a unor stări deteriorate de sănătate, care cresc riscul de a face forme severe de boală
- chiar dacă o parte din ei nu sunt diagnosticaţi cu boli cronice, asta nu înseamnă că nu au boli cronice, ci în multe cazuri aceştia nu au fost diagnosticaţi, nu au acces la servicii medicale.
De pildă, mulţi dintre oamenii care locuiesc pe stradă suferă de boli cardiovasculare sau renale fără să ştie.
Mulţi indivizi din aceste grupuri s-ar califica pentru prioritizare în etapa a doua, dacă ar fi cunoscute comorbidităţile lor, dar din cauza inechităţii în accesul la servicii medicale, bolile lor rămân nediagnosticate sau netratate.
În plus, mulţi, complet rupţi de sistemul de sănătate, nici nu-şi cunosc drepturile sau nu au acces la informaţii legate de vaccinare.
Complet absenţi din strategia de vaccinare
Strategia de vaccinare a României nu face, însă, în acest moment nicio menţiune la persoanele fără adăpost şi nici la ce se întâmplă cu persoanele care nu au acte de identitate (eventual nu au avut niciodată).
Libertatea l-a întrebat pe Vlad Voiculescu, ministrul sănătăţii, care este planul autorităţilor pentru aceste categorii vulnerabile. În acest moment, potrivit ministrului nu există un astfel de plan, dar “încă se poartă discuţii” legate de cine va fi sau nu cuprins în etapa a doua.
Întrebat ce pot face persoanele fără adăpost, care au peste 65 de ani, dar nu au buletine, ministrul a răspuns: “Dacă nu au acte, nu au cum să demonstreze că au peste 65 de ani”.
“Dacă stabilim să vaccinăm persoanele fără adăpost, atunci găsim şi o variantă pentru cei care nu au acte”, a mai spus Vlad Voiculescu, într-un scurt interviu acordat ziarului.
Libertatea: Persoanele fără adăpost vor fi sau nu cuprinse în etapa a doua vaccinării? Dacă da, cum?
– Sunt mai multe categorii care sunt încă în discuţie. Se tot actualizează lista. Închipuie-ţi că toate breslele scriu acuma că sunt esenţiale. E adevărat că din partea oamenilor străzii nu scrie nimeni asta.
– Nu, dar este o categorie pe care, de pildă, Organizaţia Mondială a Sănătăţii o trece la priorităţi. Pentru că aceşti oameni au de regulă şi afecţiuni cronice, şi infecţii ca HIV sau hepatită, în urma statului pe stradă.
– Ştiu, ştiu.
– Deci momentan nu e o certitudine că vor fi sau nu cuprinşi în această etapă.
– Nu e o certitudine, dar e parte din proces.
– Însă, la un moment dat, vor fi vaccinaţi oricum, poate în etapa a 3-a dacă nu a doua. Aşadar, următoarea mea întrebare este: ce se întâmplă cu oamenii care nu acte de identitate?
– Asta e o întrebare mai mică. Dacă stabilim să vaccinăm persoanele fără adăpost, atunci găsim şi o variantă pentru cei care nu au acte.
– Nu aveţi o variantă pentru cei fără acte?
– Momentan, nu.
– Sunt şi oameni fără adăpost, trecuţi de 65 de ani, fără acte. Cum îi vaccinaţi în etapa a doua?
– Dacă îi vaccinăm pe cei fără adăpost, atunci sunt fără adăpost. Că sunt mai tineri sau mai în vârstă – nu mai contează.
– Totuşi, unii dintre ei au peste 65 de ani şi ar intra oricum în etapa a doua – chiar dacă nu aţi include persoanele fără adăpost acolo. Dacă nu au acte, ce se întâmplă?
– Păi, nu are acte, nu poate să demonstreze că are peste 65 de ani.
– Şi ce face atunci?
– Ori intră în categoria de persoane fără adăpost, ori nu intră. Dacă nu ai acte, nu poţi să demonstrezi. Varianta e asta: să facem o regulă pentru persoanele fără adăpost.
– Când se va defini cine intră exact în etapa a doua?
– Se tot defineşte. Şi probabil în următoarele şedinţe de guvern o să se tot discute asta.