Pentru majoritatea persoanelor infectate cu coronavirus, boala debutează la nivelul plămânilor. De la febră și tuse, poate degenera în pneumonie severă, în funcție de cât de puternic este sistemul imunitar al persoanei infectate.

Plămânii

Virusul atacă plămânii în trei faze:

  • se înmulțește.
  • declanșează o reacție imună disproporționată.
  • distruge țesutul pulmonar, declanșând insuficiența respiratorie.

În cazul SARS, statisticile arată că 25% dintre
cei infectați au ajuns în stadiul 3.

În cazul Covid-19, din datele de până acum, 82% prezintă simptome ușoare, restul de 18% ajungând în faze severe ori critice.

Privită mai în profunzime, acțiunea coronavirusului în plămâni arată că acesta invadează, în doar zile după infectare, celulele pulmonare.

Aceasta e prima fază

O parte a celulelor pulmonare fabrică mucus,
care apără țesutul pulmonar de agenții patogeni, asigurându-i buna funcționare.
Cealaltă parte a celulelor, cilii, acționează ca niște agenți de salubritate,
înlăturând impuritățile.

Oamenii de știință au observat că noul coronavirus se comportă exact ca SARS: atacă și omoară cilii. Cilii distruși se desprind și, laolaltă cu impuritățile din plămâni, obstrucționează căile respiratorii.

Așa se instalează pneumonia.

În acest moment începe faza a doua

Organismul declanșează răspunsul imunitar și inundă,
la propriu, plămânii cu celule imunitare menite să înlăture agentul patogen și să
repare țesutul pulmonar.

Sunt cazuri în care răspunsul imun e bine țintit; zona infectată e identificată corect, virusul e ucis, iar țesutul e refăcut.

Sunt însă cazuri în care răspunsul e disproporționat, iar celulele imunitare nu acționează doar în zona afectată, ci atacă totul în drumul lor, distrugând nu doar virusul și infecția provocată de acesta, ci și țesutul pulmonar sănătos.

Altfel spus, sistemul imunitar face mai mult rău
decât bine. În acest caz, pneumonia se agravează.

A treia fază

Procesul distructiv continuă în plămâni, apar leziunile și se poate instala insuficiența respiratorie.

În acest stadiu, pacienții trebuie ventilați
mecanic.

Tot în acest stadiu, din cauză că procesul inflamator crește permeabilitatea membranei pulmonare, se poate ajunge la edem.

În cazurile severe, plămânii se umplu de lichid, pacientul nu mai poate respira și moare.

Chiar dacă nu se ajunge la deces, pacienții râmân cu sechele la nivelul plămânilor pentru tot restul vieții. E vorba despre cicatricile care se formează pe locul leziunilor și care reduc capacitatea pămânilor de a se dilata și contracta atunci când respirăm.

Intestinele

În timpul epidemiilor de SARS și MERS, un
sfert din pacienți au prezentat diaree. În cazul Covid-19, cazurile de persoane
infectate care au acuzat dureri abdominale și diaree sunt rare, însă simptomele
nu trebuie ignorate.

Virusurile din această familie, cea a coronavirusurilor, intră în organism cu ajutorul receptorilor prezenți în membrana celulelor; dacă găsesc receptori compatibili, se atașează și încep invazia.

Pentru simplificare, imaginați-vă că fac autostopul.

SARS și MERS s-au înmulțit necontrolat în intenstinul
gros, în vreme ce Covid-19 ar “prefera”
intestinul subțire, au concluzionat cercetătorii. Urme ale noului virusul au
fost detectate însă în fecale în peste 1.000 de cazuri de infecții cu Covid-19.

Sistemul circulator

Citokinele, moleculele care transmit
informații între celule diferite, sunt folosite de sistemul imunitar ca semnal
de alarmă în caz de atac al unui agent patogen. Activate, citokinele recrutează
celulele imunitare și le direcționează către locul infecției.

În cazul unui virus agresiv, răspunsul imun poate fi disproporționat. E ca și cum, în loc să folosești un pistol pentru a elimina ținta, lansezi o rachetă. Nu mai sunt atacate doar celulele infectate, e distrus și țesutul sănătos. Practic, sângele trece prin vasele sangvine și apar sângerările interne.

Angela Rasmussen, virusolog:

Sistemul circulator e dat peste cap și apar
probleme la nivelul organelor.

Din acest moment, situația începe să se
agraveze.

În cazurile cele mai severe de coronaviroză, soldate
cu moartea pacienților, acțiunea citokinelor coroborată cu problemele pulmonare
au dus la insuficiență multiplă de organe. Practic, organele au cedat pe rând.

Oamenii de știință încă încearcă să afle dacă
nu cumva acest răspuns imunitar disproporționat e potențat de afecțiuni
preexistente, ca diabetul sau bolile cardiovasculare.

Ficatul

Când un virus din familia coronavirusurilor se
răspândește dincolo de sistemul respirator, ficatul e unul dintre primele
organe afectate.

În urma necropsiilor efectuate pe victime de
SARS, MERS și Covid-19, s-a observat țesut hepatic afectat – în cele mai multe cazuri,
în mică măsură, dar au fost și cazuri de afectare serioasă sau chiar insuficiență
hepatică.

Așadar, ce se întâmplă când ajunge
coronavirusul la ficat?

“Ficatul este un organ puternic vascularizat,
de aceea e ușor de atacat de un virus după ce acesta pătrunde în sânge”, explică
Anna Suk-Fong Lok, cercetător la University of Michigan Medical School și fost președinte
al Asociației Americane de Cercetare a Bolilor Hepatice.

Ficatul îndeplinește multe funcții în organism. Printre acestea, filtrarea sângelui și neutralizarea toxinelor, sinteza colesterolului, fosfolipidelor, lipoproteinelor și lipidelor, metabolizarea glucidelor și proteinelor, producere bilei, care e responsabilă pentru descompunerea grăsimilor.

Într-un organism sănătos, ficatul trece printr-un proces continuu de regenerare. Celulele hepatice ajunse la maturitate mor și eliberează enzime în fluxul sangvin, în vreme ce ficatul produce noi celule.

Este și motivul pentru care se poate face
transplant de ficat de la un donator viu – partea prelevată pentru transplant
se reface.

Ficatul infectat cu coronavirus nu se mai
reface însă în ritmul obișnuit. Anna Suk-Fong Lok spune că oamenii de știință
încă nu știu exact cum se comportă Covid-19 în acest organ, însă au două
ipoteze de lucru:

  • virusul ar putea afecta direct celulele hepatice, distrugându-le pe măsură ce se înmulțește.
  • ficatul ar fi victima răspunsului imun disproporționat al organismului la atacul virusului, acest răspuns imun declanșând o inflamație masivă la nivel hepatic.

Insuficiența hepatică nu a fost însă cauza niciunui
deces de coronaviroză. “Înainte să cedeze ficatul, au cedat plămânii sau rinichii.
Adică e devenit o problemă sistemică”, a explicat Anna Suk-Fong Lok.

Rinichii

Da, și rinichii sunt afectați de coronavirus. 6% dintre bolnavii de SARS și 25% dintre cei cu MERS au prezentat disfuncții renale.

Studiile făcute în ultimele două luni arată că și Covid-19 generează aceleași probleme.

Exact ca ficatul, și rinichii filtrează sângele.
Fiecare dintre cei doi lobi conține în jur de 800.000 de capsule renale
microscopice numite nefroni. Acești nefroni au două componente importante: un filtru
care curăță sângele de toxine și un sistem tubular prin care sângele curățat e
pompat înapoi în sistemul circulator, iar toxinele sunt pompate în vezică, de
unde sunt evacuate prin urină.

Sistemul tubular este cel mai afectat de coronavirus
– virusul duce la inflamarea lui, arată un raport al Organizației Mondiale a
Sănătății. Asta dacă se înmulțește în rinichi.

Totuși, Kar Neng Lai, profesor emerit la University of Hong Kong și consultant în nefrologie la Hong Kong Sanatorium & Hospital, susține că nu există dovezi că virusul s-ar înmulți în rinichi.

Presupunerea nefrologului este că inflamația sistemului tubular ar fi o combinație a prezenței virusului cu afecțiuni preexistente ori o disfuncție metabolică.

 
 

Urmărește-ne pe Google News