Costin Mincu, unul dintre cei trei administratori ai clubului Colectiv, a depus pe 17 noiembrie, la Curtea de Apel Bucureşti, o contestaţie în anulare. El cere să se constate că, în cazul unora dintre acuzaţiile aduse, a fost condamnat, deşi „existau probe cu privire la o cauză de încetare a procesului penal”.  

Avocatul lui Mincu explică

„Cererea noastră se referă la infracţiunea de vătămare corporală din culpă în formă agravată şi la infracţiunea de neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă. Pentru ambele, termenul general de prescripţie e de 5 ani şi, calculat de la data comiterii faptelor, el s-a împlinit în octombrie 2020”, a declarat, pentru Libertatea, Vlad Hosu, avocatul lui Mincu.

Pentru vătămarea corporală din culpă în formă agravată, Codul Penal prevede o pedeapsă maximă de 4 ani de închisoare, iar neluarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă se pedepseşte cu maximum 3 ani de închisoare.

Cum pedepsele nu depășesc 5 ani de închisoare, caz în care legea prevede că termenul general de prescripție e de 5 ani, termenul începe să curgă de la data săvârșirii infracțiunii.

Prescripția specială mărea această perioadă de timp, în care un inculpat putea fi tras la răspundere pentru faptele sale.

Efectele asupra condamnării

În mai anul acesta, Curtea de Apel Bucureşti l-a condamnat pe Costin Mincu la 8 ani de închisoare astfel: 6 ani şi 6 luni de închisoare pentru ucidere din culpă, la care s-a adăugat o treime din pedeapsa de 2 ani şi 6 luni de închisoare pentru vătămare corporală din culpă, plus încă o treime din pedeapsa de 2 ani de închisoare pentru neluarea măsurilor legale de sănătate şi securitate în muncă. 

Dacă instanţa îi va admite contestaţia în anulare, Mincu va scăpa de sporul de pedeapsă primit pentru infracţiunile ce s-au prescris şi va rămâne doar cu condamnarea de 6 ani şi 6 luni de închisoare, pentru ucidere din culpă.

Curtea de Apel Bucureşti a fixat primul termen pentru judecarea contestaţiei în data de 11 ianuarie 2023. 

Şi Anastasescu va contesta condamnarea

Alin Anastasescu, un alt patron de la Colectiv, va depune şi el o contestaţie în anulare, cu aceleași argumente, a precizat, pentru Libertatea, avocatul Gheorghe Florea, cel care îl apără pe Anastasescu.

„Instanţa care a decis condamnarea a omis, deşi era obligată, să pună în discuţie din oficiu încetarea procesului penal pentru unele dintre acuzaţii, ca urmare a intervenirii prescripţiei penale, potrivit Deciziei CCR 297/2018”, explică avocatul Florea.

Şi el spune că în luna mai, anul acesta, atunci când a fost dat verdictul definitiv în dosarul Colectiv, erau prescrise atât vătămarea corporală din culpă în formă agravată, cât şi infracţiunea de neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă. 

Prima infracţiune i-a adăugat lui Anastasescu 1 an de închisoare la pedeapsă, iar a doua – încă 8 luni, şi astfel, el a primit cea mai mare condamnare din dosar: 11 ani şi 8 luni de închisoare.

Dacă îi va fi admisă contestaţia în anulare, Anastasescu va rămâne cu condamnarea de 10 ani de închisoare, pentru ucidere din culpă în formă agravată.

Cum s-ar putea micşora pedepsele pirotehniştilor

De eliminarea prescripţiei speciale ar putea beneficia nu doar patronii clubului, ci şi alţi condamnaţi din dosarul Colectiv. 

Cei doi pirotehnişti care au montat şi au aprins artificiile ce au declanşat incendiul au primit şi ei pedepse pentru vătămare corporală din culpă în formă agravată, dar şi pentru nerespectarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă. Ambele infracţiuni, cu pedepse sub 5 ani de închisoare, s-au prescris înainte de finalizarea procesului.

Asta înseamnă că pirotehniştii pot rămâne doar cu condamnările pentru ucidere din culpă în formă agravată: câte 5 ani şi 6 luni de închisoare.

Ambii au depus deja contestații în anulare la Curtea de Apel Bucureşti. Viorel Zaharia a primit termen pe 12 ianuarie 2023, iar Marian Moise – pe 29 noiembrie anul acesta.  

Piedone face recurs în casaţie

Petrică George Matei şi Antonina Radu, pompierii care, în 2014 şi în martie 2015, au efectuat controale în clubul Colectiv, au primit câte 8 ani şi 8 luni de închisoare, pentru abuz în serviciu şi uzurparea funcţiei.

Ambele sunt infracţiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani. Termenul general de prescripţie este de 8 ani, iar el nu se împlinise, atunci când cei doi pompieri au fost condamnaţi definitiv.

Acelaşi termen general de prescripţie, de 8 ani, e valabil şi în cazul abuzului în serviciu pentru care fostul primar al sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, a primit 4 ani de închisoare. Prin urmare, Piedone nu ar putea beneficia de eliminarea prescripţiei speciale, au precizat, pentru Libertatea, surse judiciare. 

Dar fostul edil a formulat recurs în casaţie împotriva deciziei de condamnare și cere să fie achitat. Pe 7 decembrie, ÎCCJ va analiza dacă cererea lui e admisibilă în principiu.

Cum s-a prescris rănirea victimelor din Colectiv

În seara zilei de 30 octombrie 2015, sute de oameni, majoritatea tineri, au venit în clubul Colectiv din centrul Capitalei, pentru a asista la concertul trupei Goodbye to Gravity. 

Era un spectacol cu efecte pirotehnice. La ora 22:32, imediat după ce a fost lansat al doilea foc de artificii, buretele de pe un stâlp din club a luat foc, iar flacăra a urcat rapid pe tavan. Anchetatorii au stabilit că incendiul a durat 153 de secunde.

În urma lui, 27 de oameni au murit pe loc, iar 142 au fost răniţi şi au ajuns în spitale, mulţi dintre ei în stare foarte gravă. Ulterior, 37 au decedat. 

Pentru rănirea celor care au supravieţuit incendiului există acum varianta ca nimeni să nu mai răspundă penal, pentru că nu s-a mai întrerupt cursul prescripţiei.

Codul Penal prevedea că asta se poate face prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză. Dar prin Decizia 297 din 26 aprilie 2018, CCR a declarat neconstituțională această formulare, care era „lipsită de claritate, precizie și previzibilitate”.

A intervenit Guvernul cu o ordonanță de urgență

Nici Parlamentul, nici Guvernul nu au modificat acest articol din Codul Penal. CCR a fost sesizată din nou, iar prin Decizia 358 din 26 mai 2022 a decis din nou că articolul de lege este neconstituţional. 

Imediat, Guvernul a dat o Ordonanţă de Urgenţă, care a modificat Codul Penal.

Luna trecută, Completul ÎCCJ pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a decis că, cel puţin din iunie 2018 și până în mai 2022, nu a existat nimic în lege care să mai întrerupă cursul prescripției. 

Asta duce la închiderea a mii de dosare aflate în anchete sau în instanţe. În cauzele deja  soluţionate, precum dosarul Colectiv, alte mii de persoane condamnate vor contesta pedepsele primite. 

Urmărește-ne pe Google News