Cum acționează prescripţia în dosarul mitei de 20 de milioane de euro la CFR, bani dați de austrieci către Vlădescu, Boureanu și Costea de la Eximbank

Cel mai recent termen al apelului din dosarul mitei de la CFR, desfășurat luni, 7 noiembrie 2022, s-a judecat sub „logica prescripției”. Doi dintre inculpaţi, Constantin Dascălu şi Ionuţ Costea, au cerut instanţei încetarea procesului penal, pentru că faptele de corupţie de care sunt acuzaţi s-au prescris. 

În cazul lui Sebastian Vlădescu, unul dintre avocaţii lui i-a anunţat pe judecătorii de la ÎCCJ că apărarea „nu a ajuns încă la o concluzie finală privind invocarea prescripţiei”.

Primele condamnări

20 de milioane de euro susțin procurorii DNA, și au decis și judecătorii primei instanțe, că e valoarea mitei pe care o companie austriacă a dat-o unor oficiali români şi unor persoane influente, ca să-şi asigure încheierea contractelor și plata facturilor pentru reabilitarea tronsonului de cale ferată Bucureşti – Constanţa.

DNA a trimis dosarul în instanţă în noiembrie 2019, iar ÎCCJ a pronunţat primul verdict pe 24 martie anul acesta:

• Sebastian Vlădescu, ministru al finanțelor în perioada săvârșirii faptelor, a fost condamnat la 8 ani și 6 luni de închisoare;
• Mircea Ionuț Costea (cumnatul lui Mircea Geoană, fost angajat al Ministerului Finanțelor și director Eximbank, la data faptelor) – 7 ani de închisoare;
• Mihaela Mititelu (persoană apropiată de conducerea CNCFR) – 4 ani de închisoare;
• Constantin Dascălu (secretar de stat la Ministerului Transporturilor) – 5 ani și 6 luni de închisoare;
• Cristian Boureanu (deputat și vicepreședinte al PD-L, partid aflat la guvernare în perioada săvârșirii faptelor) – 3 ani și 6 luni de închisoare. 

Recomandări

Ștefan Mandachi regretă că l-a susținut, l-a promovat pe TikTok și l-a votat pe Călin Georgescu: „Nu am verificat” | VIDEO

Cine e Swietelsky

Inculpaţii, dar şi DNA au atacat decizia, iar dosarul se judecă acum în apel. La termenul de luni ar fi trebuit să înceapă administrarea probelor şi să fie audiat primul martor: Florin Hozoc, reprezentantul austriecilor de la compania Swietelsky.

10% mită, din contracte

Omul Swietelsky, Florin Hozoc, a venit la ÎCCJ, după ce a fost citat de instanţă. A intrat în sala de judecată şi s-a aşezat pe un scaun din spate, aşteptând să fie strigat, pentru a da declaraţia de martor.

În 2009, Hozoc era prieten cu Cristian Boureanu, dar şi reprezentantul de facto al companiei austriece care a dat şpagă la nivel înalt, susține DNA. Chiar Hozoc a făcut declaraţii complete la DNA şi a povestit cum Boureanu l-a pus în legătură cu ministrul Sebastian Vlădescu.

Recomandări

Proteste în marile orașe ale țării, împotriva lui Călin Georgescu: „Tinerii vă strigă în cor, nu votați un dictator”| VIDEO

La întâlnirea ce a urmat, ambii politicieni au acceptat oferta austriecilor: un comision de 10% din valoarea sumelor încasate de la CNCFR, în schimbul deblocării plăților.

Hozoc e acum martor-cheie în acest dosar. 

Boureanu nu vrea audierea martorului-cheie

La termenul de luni, avocatul lui Boureanu se opune ca Hozoc să fie audiat de către instanţa de apel. Spune că, în cazul lui Hozoc, DNA a aşteptat 4 ani până să claseze cauza, deşi la dosar nu există niciun denunţ făcut de el. „Nu poate fi audiat în calitate de martor”, susţine avocatul lui Boureanu, adăugând că „toate acuzaţia clientului meu se bazează pe declaraţiile lui Hozoc”.

Recomandări

Călin Georgescu reacționează la valul de proteste declanșate împotriva lui: „Sunt tată de băieţi, am trei băieţi, suntem o familie puternică, unită” | VIDEO

Dascălu a luat 1,1 milioane de euro, Costea, 3 milioane de euro

După ce avocatul încheie, ia cuvântul apărătorul lui Constantin Dascălu care cere instanţei, pe un ton imperativ, să constate că, în ceea ce-l priveşte pe clientul său, a intervenit prescripţia, iar acesta doreşte încetarea procesului penal.

Constantin Dascălu a primit 1.114.000 de euro din totalul mitei, potrivit DNA. Dascălu era un apropiat al premierului Emil Boc, iar în 2010 ocupa funcţia de secretar de stat în Ministerul Transporturilor şi era ordonator principal de credite.

Avocat: „Domnul Costea vrea să se termine, nu mai suportă”

Procurorii acuză că Ionuţ Costea a cerut companiei austriece, în 2005, să-i plătească „un comision”, pentru a-şi exercita influenţa asupra celor care se ocupau de finanţarea proiectului de reabilitate a căii ferate Bucureşti – Constanţa. Apoi, Costea l-a ajutat şi pe ministrul Vlădescu să le ceară austriecilor „comision”. 

Potrivit rechizitoriului DNA, numai mita încasată de Costea se ridică la 2.320.698 de euro şi 3.121.328 de lei.   

„Domnul Costea vrea să se termine, nu mai suportă şi cere încetarea procesului penal”, precizează acum avocatul său, în faţa completului de 5 judecători.

Când vor afla dacă scapă

„Noi vrem să mergem până la capăt cu procesul”, susţine unul dintre apărătorii lui Sebastian Vlădescu. Dar „nu am ajuns încă la o concluzie finală în legătură cu invocarea prescripţiei”, adaugă, prudent, celălalt avocat care-l reprezintă pe fostul ministru de Finanţe.

La 25 octombrie, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la ÎCCJ s-a pronunțat asupra modului de aplicare a deciziilor CCR privind prescripţia. Potrivit juriştilor, ÎCCJ a stabilit că cel puțin din 2018 până în iunie 2022 nu a mai existat în Codul Penal posibilitatea întreruperii termenului de prescripție, ceea ce va duce la închiderea multor dosar.

Dar magistraţii şi avocaţii aşteaptă acum motivarea acestei hotărâri prealabile, care va aduce lămuriri suplimentare.  

Asta solicită şi procurorul de şedinţă al DNA, atunci când ia cuvântul pe cererile depuse de Dascălu şi Costea. Iar preşedintele completului, judecătorul Iulian Dragomir, e de acord cu el şi anunţă că cererile referitoare la încetarea procesului vor fi discutate după ce apare motivarea hotărârii prealabile.

Audierea lui Hozoc, amânată

Atunci, avocatul lui Dascălu revine şi solicită să fie amânată şi audierea lui Hozoc, până când el va şti sigur dacă judecată continuă sau nu pentru clientul lui. Avocaţii celorlalţi inculpaţi îl susţin şi cer acelaşi lucru.

„Credeam că veţi insista pe audierea martorului”, le dă replica procurorul DNA. „Noi nu ne putem opune şi suntem de acord ca el să fie audiat după publicarea motivării hotărârii prealabile”. 

Instanţa a acceptat solicitarea avocaţilor şi a acordat un nou termen, pentru ziua de 5 decembrie 2022.

Mita trecea printr-o societate de avocatură: a primit 40 de milioane de lei

Dosarul mitei la CFR are ca obiect infracțiuni de corupție săvârșite în două etape, în perioada 2005 – 2017.

În prima etapă, potrivit DNA, în contextul licitației organizate pentru reabilitarea căii ferate București – Constanţa, reprezentanții companiei austrice au convenit cu Sebastian Vlădescu, ministru de finanţe, Ionuţ Costea și Mihaela Mititelu, să le plătească eșalonat, pe toată durata contractului, un comision de 3,5% din sumele încasate de la statul român.

În schimbul, acestor sume, cei trei au promis că vor face demersuri pentru a asigura finanțarea suplimentară în vederea încheierii contractului, precum și plata la timp a facturilor emise.

Pentru ca mita să ajungă la destinatari, compania austriacă a încheiat un contract de consultanță cu o societate de avocatură, iar între 2006 și 2011, a virat în conturile acesteia 39.363.071 de lei, fără să primească, la schimb, vreun serviciu. 

La rându-i, societatea de avocatură a încheiat mai multe contracte fictive, direct sau prin societăți offshore afiliate, cu societăți controlate de inculpați, prin care sumele de bani au ajuns la aceștia.

În acest mod, Sebastian Vlădescu a primit 1.000.000 de euro, Ionuţ Costea – 3.121.328 de lei și 2.320.698 de euro, iar Mihaela Mititelu – 3.083.498 de lei și 1.050.087 de euro.

Au cooperat anchetatori din 7 state

Dar reabilitarea magistralei Bucureşti-Constanţa, care a costat un miliard de euro, a durat din 2006 până în 2014. Aşa că activitatea infracţională a continuat, într-o a doua etapă.

Astfel, în 2009, potrivit rechizitoriului DNA, pe fondul schimbării guvernului și al crizei economice care a dus la întârzierea plății facturilor, reprezentanții companiei austriece au ajuns la o nouă înțelegere privind plata unui comision de 10% din sumele încasate de la statul român către Sebastian Vlădescu (care îndeplinea din nou funcția de ministru de finanțe), Constantin Dascălu și Cristian Boureanu.

A fost creat un nou circuit fictiv, iar societatea austriacă a transferat 11.781.842 de euro în conturile a două companii offshore controlate de un cetățean român, domiciliat în străinătate. Ulterior, banii au fost transferaţi, prin operațiuni succesive, către alte societăți, care erau stratificate pe 5 niveluri, pentru a îngreuna eventuala urmărire a traseului banilor. 

La final, banii au ajuns în conturile unor societăți indicate de inculpați sau au fost retrași în numerar și au fost înmânați acestora. Senastian Vlădescu a primit 2.242.000 de euro, Constantin Dascălu – 1.114.000 de euro, iar Cristian Boureanu – 2.111.799 de euro.

DNA precizează că pentru stabilirea circuitelor financiare în care au fost implicate 43 de companii offshore și pentru identificarea bunurilor deținute de inculpați pe teritoriul altor state, anchetatorii români au cooperat cu organele judiciare din 7 jurisdicții (Austria, Elveția, Cipru, Marea Britanie, S.U.A., Lituania și Bulgaria).

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro