ComenteazăÎn vremea pandemiei de gripă spaniolă, în 1918, presa balcanică scria despre cum depresia poate slăbi sistemul imunitar, ceea ce crește riscul de îmbolnăvire. Termenul „depresie” se utiliza frecvent la începutul secolului XX, iar legăturile pe care le făceau medicii epocii între tulburarea mintală, imunitate și boli infecțioase erau mai degrabă intuitive, din lipsă de studii. Și astăzi, când omenirea se luptă cu pandemia de COVID-19, cercetările despre imunitate și sănătate mintală sunt incipiente.
„Gripa spaniolă se prezintă cu simptomele gripei, doar că are o evoluţie mai benignă. Caracterul său contagios este la fel ca al pojarului, adică mai devreme sau mai târziu, toată lumea face boala. Trecerea prin boală imunizează. Ce nu ştiu încă este cât durează această imunitate”, spunea medicul Weisz Fodor în octombrie 1918, pentru cotidianul Temesvári Hírlap, cel mai citit din Timișoara la acea vreme.
Oamenii iau mai uşor orice boală contagioasă, parţial din cauza alimentaţiei de război, care este mai slabă, pe de altă parte, din cauza grijii şi depresiei provocate de război. Bolnavul are nevoie de multă odihnă şi de dietă.
Medicul Weisz Fodor, în urmă cu peste 100 de ani:
Fragmente din presa de atunci despre gripa spaniolă au citit, în mai 2021, în Piața Sfântul Gheorghe din Timișoara, medici și psihologi care au trecut prin COVID, în cadrul unei lecturi publice organizate de Biblioteca Județeană Timiș.
Dezbateri de acum o sută de ani „frapant de asemănătoare” cu cele de azi
Acum 103 ani, sănătatea mintală a românilor era pusă la încercări grele. Abia se încheiase Primul Război Mondial, cu mari pierderi umane și economice. „Gripa spaniolă a fost un aspect al unei perioade traumatizante”, spune azi Tudor Crețu, directorul Bibliotecii Județene din Timișoara și scriitor.
„Dezbaterile erau frapant de asemănătoare (cu cele din prezent, n.r.). Se lansau tot felul de ipoteze în legătură cu efectele medicale necunoscute. Orice boală are și efecte psiho-sociale. Atunci, acum, dar și peste 100 de ani, dacă vor mai fi asemenea pandemii, se vor manifesta la nivel individual și social, nu doar medical, ci și psihologic”, amintește organizatorul lecturii publice din centrul Timișoarei.
E vorba despre actualizarea unor confruntări psihologice: confruntarea cu moartea, cu frica și necunoscutul, cu sistemul medical și autoritățile care impun respectarea unor măsuri.
Tudor Crețu, directorul Bibliotecii Județene din Timișoara:
„Depresia și anxietatea acționează în același mod”
Pe psihiatrul Radu Ocrain nu-l surprinde că medicii analizau în 1918 impactul depresiei asupra imunității organismului uman. „Pacienții care deveneau depresivi erau cei marginalizați, care nu aveau parte de condiții sociale bune și de alimentație corectă”, spune el.
Termenul „depresie” l-a folosit prima dată un psihiatru francez prin 1856, de aceea în 1918 făcea deja parte din vocabularul medicilor și al jurnaliștilor. În schimb, starea pe care noi o numim astăzi „anxietate” era descrisă simplu: frică.
„Acești factori erau cunoscuți de mult timp și cu nivelul cunoștințelor de atunci se puteau intui inclusiv legăturile inverse: că depresia poate să cauzeze tulburări de imunitate tocmai pentru că simptomele ei sunt insomnia, pierderea apetitului alimentar, izolarea în casă. Toate pot să surmeneze organismul”, explică psihiatrul.
Ocrain subliniază că, din cercetările recente, se știe că un sistem imunitar slăbit poate duce la anxietate și depresie și că, pe de altă parte, anxietatea și depresia slăbesc sistemul imunitar, dar mecanismele rămân necunoscute. Studiile sunt încă la început.
Până acum nu s-au descoperit diferențe în ce privește felul în care depresia și anxietatea ne afectează imunitatea. „Depresia și anxietatea acționează în același mod, pentru că sunt guvernate de aceiași neurotransmițători, de serotonină, cu rol inclusiv în sistemul imun”, mai spune specialistul.
Un milion de români cu depresie
Depresia și anxietatea sunt cele mai frecvente afecțiuni psihice. În 2017, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) aproxima că un milion de români ar avea o formă de tulburare depresivă.
Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) transmitea în același an că în evidența medicilor de familie erau 206.000 de persoane cu diagnosticul boli psihice. Diferența dintre cifre ar putea avea legătură cu faptul că prea puțini români își cercetează sănătatea mintală. Potrivit publicației medicale The Lancet, în 2021, România se afla în media europeană în ce privește prevalența tulburării depresive.
Mai vulnerabili în fața COVID-19
Epidemiologul Emilian Popovici explică, de asemenea, că, având în vedere complexitatea sistemului imunitar, este încă neclară relația dintre acesta și sănătatea psihică. Totuși, e limpede că cele două se influențează reciproc. O arată și un studiu recent pe șoareci care a urmărit relația dintre stres, depresie și imunitate.
„Șoarecii expuși în mod repetat la stres au dezvoltat un răspuns imun care a dus la eliberarea în sistem a unor proteine inflamatoare care, la rândul lor, au generat modificări ale unor părți din creier. În final, modificările au generat comportamente specifice depresiei”, precizează epidemiologul.
Oamenii cu depresie sunt adesea mai vulnerabili când se răspândesc virusuri precum SARS-CoV-2.
„În cazul unor persoane cu depresie, pe fondul unor modificări de funcționalitate ale sistemului imun, riscul de contractare a unei infecții, inclusiv SARS-CoV-2, poate fi mai mare decât în cazul celor care nu prezintă această problemă de sănătate”, spune Popovici.
„Răspunsul la vaccinuri e condiționat de sistemul imun”
Un raport publicat la începutul anului în jurnalul de psihologie american „Perspectives on Psychological Science” arată că, dacă depresia îți slăbește sistemul imunitar, ar putea scădea eficacitatea vaccinului anti-COVID. „În general, răspunsul la vaccinuri este condiționat de sistemul imun al persoanei vaccinate”, explică epidemiologul Emilian Popovici.
Psihiatrul Radu Ocrain amintește însă că n-au toate persoanele cu depresie și anxietate tulburări la nivelul imunității. „Nu știm la cine apar și în ce condiții; tulburările imune importante sunt destul de rare. În acest context, e mai util să sugerăm să se vaccineze”, adaugă el.
Pentru ca persoanele cu depresie și anxietate să se protejeze de coronavirus și să-și crească șansele de imunizare după vaccinul anti-COVID, soluțiile sunt aceleași precum cele pentru populația generală, spun specialiștii. Dacă își doresc, se pot vaccina și e, de asemenea, important să respecte măsurile de protecție stabilite de autorități, iar tratarea tulburării psihice să rămână o prioritate.