ComenteazăPotrivit autorilor, efectele au început să se resimtă deja. În regiunea Donbas, din estul Ucrainei, pământul a început să se comporte ciudat. În unele locuri, se scufundă, iar în alte locuri se „umflă”, conform datelor din satelit făcute publice în această săptămână.
Înainte de a deveni zonă de conflict, Donbasul a fost pentru multă vreme ținutul cărbunelui pentru Ucraina, iar pământul din regiune este plin de sute de kilometri de tuneluri care se întind sub orașe, fabrici și ferme, multe dintre aceste tuneluri fiind abandonate. De curând, aceste puțuri au început să se inunde, transportând substanțe chimice toxice care amenință aprovizionarea cu apă a zonei.
Una dintre aceste mine, locul unui test nuclear în anii 70, are în continuare un potențial radioactiv, iar oamenii de știință din Ucraina avertizează că riscurile, pentru regiune, ar putea fi „mai profunde și mai periculoase decât în cazul Cernobîl”.
Mediul, ca armă de război
Din 2014, când anexarea Crimeei de către Rusia a declanșat lupte în Donbas, regiunea a fost locul unei catastrofe ecologice paralele. Nu implică numai minele, ci scurgeri toxice de la instalațiile industriale care au devenit de neutilizat din pricina bombardamentelor. Acest lucru a fost provocat, parțial, de haosul unui război prelungit.
Alteori, mediul a fost folosit ca armă de război. Autorii dau exemplul unui caz în care militanții au bombardat rezervele de clor de la o stație de apă uzată, amenințând să distrugă alimentarea locală cu apă.
Daunele, din ce în ce mai grave
Efectele asupra sănătății probabil că vor fi resimțite și la multă vreme după ce conflictul se atenuează, spune Doug Weir, director de cercetare și politici la Observatorul Mediului și Conflictului din Marea Britanie. Dar, tot din același motiv, ele sunt adesea trecute cu vederea, deoarece daunele sunt provocate cu încetinitorul, mult după ce bombele au încetat să cadă și atenția lumii s-a mutat în altă parte.
La opt ani de la izbucnirea acestui conflict, invazia rusă de săptămâna trecută va agrava daunele pe care războiul le are asupra mediului în restul Ucrainei.
Este o extensie a ceea ce am văzut în Donbas, unde e un conflict în mijlocul acestui concentrat de industrie grea și a acestei istorii sumbre a mediului.
Doug Weir, citat de Wired:
O mare parte din lupte au loc acum în Kiev, Harkov și Mariupol, unde instalațiile industriale, instalațiile militare și depozitele de deșeuri radioactive au fost atacate de avioanele și de artileria rusești. Aceste arme au potențialul de a provoca nu numai pagube imediate, ci și urme de poluare în aer și în apă, urme care vor fi resimțite multă vreme de locuitori, chiar și după ce conflictul va fi încetat.
Rușii s-au opus curățării mediului înconjurător, în zone de conflict
Începând cu conflictul din Kosovo, din 1990, Națiunile Unite au încercat să elimine daunele asupra mediului apărute în zonele de război și să accelereze curățarea acestora. Dar unele țări, printre care s-a numărat și Rusia, au respins înființarea unor bariere de protecție, notează Weir.
„Ei văd daunele asupra mediului drept costul pe care îl plătesc pentru a face afaceri”, spune expertul.
Weir se teme că, pe măsură ce armata rusă devine din ce în ce mai disperată, daunele provocate mediului nu vor mai fi doar colaterale, ci un instrument de represiune față de ucraineni.
Nu că problemele de mediu, precum poluarea, ar fi în prim-plan în timp ce sirenele de raid aerian sună în toată țara, comentează și avocatul Andriy Andrusevich, specializat în probleme de mediu și având sediul în Lviv. În prezent, țara este oarbă în ce privește urmărirea emisiilor industriale, adaugă el, deoarece sistemele de monitorizare a poluării sunt în mare parte offline sau nu sunt verificate. Dar, ca țară puternic industrializată, Ucraina avea deja un aer foarte poluat.
„Erau deja una dintre zonele cu cea mai proastă calitate a aerului din Europa, înainte să se întâmple toate astea”, declară pentru Wired și Mary Prunicki, director de cercetare în domeniul poluării aerului la Centrul Sean N. Parker de la Școala de Medicină a Universității Stanford.
„Dacă unele dintre aceste situri industriale sunt vizate sau lovite și ard accidental, asta va duce la eliberarea a o mulțime de substanțe toxice în aer”, adaugă ea.
Poluarea aerului va fi extrem de complexă, din cauza naturii războiului modern. Rachetele, bombardamentele și tancurile distrug aproape întregul mediu construit. Exploziile aruncă în aer o gamă largă de materiale, de la metale grele din șantierele industriale la beton, cabluri și conducte de pe drumuri, până la azbestul din clădiri. Azbestul, comentează autorii articolului, poate duce la boli pulmonare și a fost abia recent interzis în Ucraina. Nemaivorbind despre metalele grele și diferiții agenți cancerigeni care se regăsesc chiar în materialele explozive.
Cu alte cuvinte, soldații și civilii inhalează un aer cu mult mai poluat decât cel provocat, să zicem, de noxele de pe o autostradă.
„O tocană toxică”
„De fiecare dată când distrugi ceva cu substanțele chimice pe care le folosim – nu doar petrochimicele, ci și azbestul – toate aceste substanțe chimice vor fi introduse în atmosferă alte substanțe toxice, precum plumbul și mercurul”, arată Neta C. Crawford, codirector la programul Costs of War de la Universitatea Boston.
„Este o tocană toxică care a fost aerosolizată. Și, apoi, desigur, o parte dintre acestea vor ajunge și în sol, și în apele subterane”.
Cu siguranță nu ajută că, pe măsură ce războiul perturbă producerea de electricitate în Ucraina, oamenii pot trece la generatoare de curent care funcționează pe bază de motorină, adăugând în aer și alți vapori toxici.
Particulele extrem de mici, cele mai periculoase
Pe termen scurt, spune Prunicki, ucrainenii ar putea remarca o creștere a cazurilor de astm, iar în rândul persoanelor vârstnice s-ar înregistra mai multe cazuri de pneumonie și bronșită acută. De asemenea, poluarea crește riscul de boli respiratorii infecțioase. Când primim particule străine în plămâni, celulele imune încearcă să le elimine – practic, sunt distrase de la sarcina lor principală, de a ataca microbii, și „luptă” cu poluarea din aer.
„Dar folosim aceste celule și pentru a lupta împotriva unor virusuri”, adaugă Prunicki, explicând că acesta e motivul pentru care există o legătură între ratele COVID-19 și incendiile de vegetație sau ratele COVID și poluarea aerului.
Autorii materialului notează că, la acest moment, doar o treime din populația Ucrainei este vaccinată împotriva COVID.
Pe termen mai lung, oamenii de știință știu că, cu cât ești mai expus la poluarea aerului, cu atât scade speranța de viață. „Putem vorbi și de ani”.
Ce ne spun cazurile supraviețuitorilor de la World Trade Center
Supraviețuitorii și cei care s-au aflat în prima linie în cazul atacurilor de la World Trade Center din 11 septembrie 2001 – în rândul cărora se înregistrează mult mai multe cazuri de cancer decât în cazul publicului larg – ar putea arăta ceea ce s-ar putea să se întâmple și cu soldații, și cu civilii din Ucraina.
„Acolo (n.r. – la World Trade Center) nu au fost doar incendiile, ci și praful și orice altceva din clădirile în sine”, spune Prunicki. „Mi-aș imagina că Ucraina ar fi oarecum asemănătoare, doar că în unele zone ai avea de-a face cu fabrici vechi, de tip metalurgic, ceea ce ar fi și mai rău”, adaugă ea. În plus, substanțele chimice folosite pentru stingerea incendiilor sunt, la rândul lor, foarte toxice.
Poluarea aerului nu va fi localizată doar în zona unui anumit atac. În funcție de vânt, particulele extrem de mici ar putea călători sute sau mii de kilometri, adică exact acelea care sunt cele mai dăunătoare sănătății din cauza vitezei și a ușurinței cu care ajung în sânge.
În Ucraina, observatorii spun că este posibil ca distrugerea mediului să se accentueze, înainte de a se îmbunătăți, mai ales pe măsură ce cresc eforturile rușilor de a ocupa marile orașe ale țării. Creșterea atacurilor asupra infrastructurii civile, înregistrată în ultimele zile, „indică faptul că aceste condiții se vor înrăutăți exponențial”, spune Kristina Hook, profesor de management al conflictelor la Universitatea de Stat Kennesaw, care a efectuat ample cercetări în estul Ucrainei.
Cine curăță „după război”
În mijlocul războiului, daunele asupra mediului sunt greu de cuantificat. Așa cum notează avocatul ucrainean Andrusevici, conflictul a stârnit deja îngrijorări acute, cum este cazul Cernobîlului, unde starea de fapt este incertă, după ce senzorii au înregistrat săptămâna trecută, acolo, niveluri ridicate de radiații gamma. El indică, de asemenea, explozii la un rezervor de petrol din orașul Vasylkiv, chiar în afara Kievului, care au aruncat în aer substanțe toxice necunoscute. Guvernul lucrează la identificarea problemelor-cheie de mediu și la restabilirea sistemelor de monitorizare a poluării aerului, adaugă el.
Daunele totale vor deveni, probabil, mai clare după război. Și, atunci, întrebarea este ce se va face în această privință. „Cred că un lucru pe care îl putem spune cu siguranță este că nicăieri, după conflicte, zonele respective nu sunt curățate”, spune Weir, referindu-se la conflicte din locuri precum Afganistan și Siria.
„Nu este o situație deosebit de roz sau de veselă pentru cine preia conducerea”, adaugă el.
Se teme că acest lucru se va întâmpla nu doar în Donbas, unde nu este sigur dacă cine preia controlul va avea voința politică și finanțarea pentru a preveni dezastrul cauzat de minele inundate, ci în toată Ucraina. Guvernele pot refuza astfel cheltuiala, adesea extraordinară, de a elimina materialele toxice din sol și din apă, iar sistemele de sănătate ar putea avea dificultăți să țină pasul cu problemele cronice de sănătate care urmează.
Odată ce bombele încetează să cadă asupra Ucrainei, notează autorii, urmează un alt tip de război.