Se estimează că între 60 și 70% dintre călători vor suferi, la un moment dat, de rău de mișcare. Acesta se manifestă, cel mai frecvent, în mașini, dând naștere termenului de „rău de mașină”. Spre deosebire de șoferi, pasagerii sunt predispuși să se simtă rău pentru că sunt privați de capacitatea de a anticipa traiectorii, notează The Conversation. 

De ce mașinile automate agravează răul de mișcare

S-ar fi crezut că, în mai mult de un secol de dezvoltare a automobilelor, problema răului de mașină ar fi trebuit să fie rezolvată. Dar nu este deloc așa, potrivit sursei citate. Pe măsură ce vehiculele rutiere continuă să sufere metamorfoze tehnologice, precum electrificarea, digitalizarea și automatizarea lor, apar și astfel de probleme. 

De fapt, unele progrese tehnologice pot crea sau agrava senzația de dezechilibru și îi împiedică pe pasageri să anticipeze itinerarul. Drept urmare, acestea cresc riscul de a suferi mai frecvent de rău de mașină.  

Electrificarea vehiculelor: mai puține repere și mai multe mișcări bruște

Prin natura sa, un motor electric este mai liniar și mai silențios decât un motor cu ardere internă. Acest avantaj are însă dezavantajul de a-i împiedica pe anumiți pasageri de automobile să asimileze mișcarea vehiculului. De exemplu, în timp ce la mașinile clasice am asocia accelerația cu turația motorului, mașinile electrice ne privează brusc de acest punct de referință. De asemenea, au dispărut și vibrațiile motorului cu ardere, pe care unii le percep ca fiind liniștitoare, notează sursa citată. 

Utilizarea frânării regenerative, care captează energia cinetică rezultată din frânare și o transformă în energie electrică pentru a încărca bateria de înaltă tensiune a vehiculului, poate, de asemenea, să dezechilibreze echilibrul pasagerilor. Decelerațiile induse de acest sistem sunt de obicei de frecvență joasă, ceea ce este tipic pentru o forță de mișcare care induce boala.

Interioare digitale care încurajează distragerea atenției

Un alt progres tehnologic care induce răul de mișcare este prezența tot mai mare a ecranelor tot mai mari și mai numeroase în interiorul vehiculelor. Aceste ecrane supraîncarcă utilizatorii cu informații vizuale, ceea ce îi descurajează să privească în exterior. Ei își pierd astfel capacitatea de a recepționa semnalele vizuale „corecte” – și anume vederea exterioară a vehiculului – care le permit să perceapă corect poziția lor în spațiu. Acest lucru, la rândul său, induce o stare de rău.

Conducerea autonomă și lipsa de anticipare

Cursa dintre producătorii de automobile pentru a crea primul vehicul complet automatizat este, de asemenea, de natură să agraveze problema. În timp ce vehiculele de astăzi sunt doar parțial automatizate, în viitor, acestea vor fi capabile să se piloteze singure. Acest lucru este problematic tocmai pentru că actul de a conduce este cel mai bun mod de a anticipa traiectorii și de a reduce simptomele răului de mișcare.

Așadar, incidența răului de mișcare rămâne, în cele din urmă, moderată în mașinile neautomatizate, datorită capacității șoferilor de a-și adapta stilul de conducere atunci când pasagerii lor raportează disconfort. Această dimensiune umană este pe cale să dispară în cazul vehiculelor autonome, al căror stil de conducere va fi mai puțin flexibil și mai puțin natural decât cel al unui șofer uman, potrivit sursei citate.

Măsuri pentru răul de mașină

Până în prezent, cauzele exacte ale răului de mișcare sunt încă neclare, iar agravarea simptomelor ar putea, în cele din urmă, să îi determine pe consumatori să respingă astfel de vehicule electrificate. 

Din aceste motive, scrie The Conversation, producătorii de automobile au manifestat un interes crescut, în ultimii ani, față de acest fenomen. Scopul lor este de a-l înțelege mai bine pentru a-l atenua în mod eficient – nu din interes public, ci pentru că acesta ar putea compromite lansarea cu succes a viitoarelor lor produse.

Urmărește-ne pe Google News