ComenteazăParlamentarul spune că şoferii care ştiu că ar putea fi filmaţi în trafic, ar fi mai atenți la respectarea regulilor de circulație.
Ce prevede propunerea legislativă: „Constatarea contravenţiilor să se poată face şi cu ajutorul înregistrărilor de pe mijloacele tehnice video aparţinând participanţilor la trafic, chiar dacă aceste mijloace nu sunt certificate, cu condiţia ca proba video să fie însoţită de declaraţia participanţilor la trafic care o furnizează că înregistrarea video este reală şi autentică”.
Proiectul nu a fost încă depus în Parlament, pentru că inițiatorul vrea să aibă mai întâi discuţii cu instituţiile implicate.
Modelul din Marea Britanie
Parlamentarul USR dă exemplul Marii Britanii, unde cetăţenii care iau act de săvârşirea unei contravenţii în trafic, pot încărca pe un portal online înregistrarea de pe camera de bord prin care a fost surprinsă fapta.
După ce se completează un formular electronic, aceste înregistrări ajung direct la unitatea de poliţie din zona unde a fost semnalată săvârşirea contravenţiei, care analizează imaginile şi ia măsurile ce se impun.
Ce prevede acum legislaţia din România
Potrivit Ordonanţei de Urgenţă 195/2002, privind circulaţia pe drumurile publice, constatarea contravenţiilor este permisă doar „direct de către poliţistul rutier, iar în punctele de trecere a frontierei, de către poliţiştii de frontieră, precum şi cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate sau mijloace tehnice omologate şi verificate metrologic, consemnându-se aceasta în procesul verbal de constatare a contravenţiei”.
În aceste condiții, deşi multe încălcări ale regulilor de circulaţie sunt surprinse de camerele de bord ale participanţilor la trafic, dispoziţiile legale în vigoare împiedică poliţiştii rutieri să constate contravenţiile şi să aplice sancţiuni în baza acestor înregistrări.
România are cea mai ridicată rată din UE a accidentelor mortale pe şosele
În 2016, pe drumurile publice din România s-au produs 8.696 de accidente rutiere grave, în care 1.913 persoane au murit și alte 8.285 au fost grav rănite.
În 2017, România a fost statul membru al Uniunii Europene cu cea mai ridicată rată a accidentelor mortale pe şosele: 98 de decese la un milion de locuitori, cu 1% mai mare faţă de 2016, precizează deputatul USR.
Mihai Botez adaugă că infrastructura rutieră din România a cunoscut o evoluţie anevoioasă în perioada 1990-2018, în timp ce, în aceeaşi perioadă, parcul de autovehicule a crescut substanţial. Aproximativ 90% din reţeaua naţională de drumuri este la standardul de drumuri cu o singură bandă pe sens, fapt ce are un impact considerabil atât asupra duratei călătoriilor, cât şi asupra siguranţei în trafic.
Aglomeraţia din trafic și nerespectarea regulilor de circulaţie reprezintă principalele cauze ale producerii accidentelor rutiere.
„Nu puţine sunt cazurile în care încălcarea cu intenţie sau din culpă a acestor reguli a rămas nesancţionată ori a produs accidente în cazul cărora stabilirea persoanei vinovate a fost foarte dificil de stabilit, în lipsa constatării directe a poliţistului rutier sau a prezenţei unor martori la locul şi în momentul producerii accidentului.
Deputatul USR precizează că, profitând de avantajele tehnologiei, tot mai mulţi șoferi şi-au achiziţionat camere video de bord, pentru a beneficia de un mijloc de probă obiectiv, care să le susţină declaraţiile în instanţă, în cazul unui accident.
Parlamentatul arată că este mai importantă prevenţia decât sancţionarea, pentru diminuarea numărului contravenţiilor şi al accidentelor rutiere pe drumurile publice.
Radarele pot fi folosite doar pe mașini de poliție inscripționate și puse în locuri vizibile
Curtea Constituțională a decis, recent, că nicio mașină de poliție cu radar nu mai poate sta în locuri ascunse pentru a prinde șoferii vitezomani. Aparatele radar pot fi puse exclusiv pe mașini ale poliției rutiere care sunt inscripționate și poziționate astfel încât să poată fi văzute de șoferi. Radarele pot fi folosite staționar sau în mișcare.
Radarele mobile, de tip pistol, pot fi folosite la o distanță maximă de 10 metri de mașina de poliție inscripționată și staționată în loc vizibil.
Polițiștii rutieri pot constata contravențiile și pot da amenzi șoferilor vitezomani doar dacă poartă uniformă cu înscrisuri și însemne distinctive. Pentru amenzile de până la 20 de puncte-amendă, respectiv până în 2.900 de lei, șoferul poate achita pe loc polițistului rutier jumătate din minimumul amenzii. Punctul de amendă este acum 145 de lei.
Zona în care sunt amplasate mașinile cu radar nu trebuie însă semnalizată prin panouri de atenționare.
Pentru șoferul care a fost surprins de radar circulând cu viteză, procesul-verbal nu se poate încheia în lipsa contravenientului.
Grupul Poliţiştilor Rutieri din România a atenționat că dacă se va aplica presemnalizarea radarelor, numărul accidentelor rutiere din cauza vitezei excesive va creşte alarmant: „Vor muri peste 2.000 de oameni în anul 2019!”.