ComenteazăIn parerea acestora, vinul trebuie sa completeze calitatile gustative ale mancarii, licoarea innobiland preparatele. Prof. univ. Ioan Namolosanu, un degustator renumit, a alcatuit pentru cititorii Libertatii o lista a vinurilor si mancarurilor compatibile.
Degustatorii ne sfatuiesc ca, in noul an, sa incepem sa luptam impotriva mentalitatii gresite cum ca „vinul rosu creste tensiunea” si sa cumparam astfel de produse cu incredere. Vinul rosu e bun pentru orice varsta, chiar si pentru cei batrani, daca e baut cu masura. Pana si producatorii sunt stupefiati de preferintele romanilor, care se dau in vant, contrar tendintei mondiale, dupa vinurile albe, dulci si demidulci.
Prof. univ. Ioan Namolosanu, din cadrul Catedrei de Viticultura si Vinificatie a Universitatii de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti, un reputat degustator, ne-a declarat ca vinul n-ar trebui sa lipseasca de pe mesele romanilor. Tot timpul anului, nu doar de Sarbatori. „Asocierea intre vin si mancare este o adevarata arta. Pentru ca fiecare zona a tarii are alte obiceiuri culinare, nu se poate face un ghid precis de asociere intre mancare si vin. S-au conturat cateva recomandari, aceste asocieri bucurandu-se de numeroase aprecieri. Tot secretul in a alege vinul potrivit la mancarea potrivita este de a realiza un echilibru gustativ. Vinul completeaza calitatile mancarii si innobileaza preparatele”, ne-a declarat profesorul.
In ceea ce priveste consumul curent, sunt recomandate vinurile fara mari pretentii, pentru ca vinurile de mare valoare se consuma doar cate un pahar, intre mancaruri, pentru a putea fi savurate pe indelete. La gustari se beau in general vinurile albe sau roze, nu prea tari. Carnurile gatite calde pot fi consumate cu vinuri rosii, darnice, chiar pietroase, iar mancarurile reci cu vinuri albe seci sau vinuri rosii usoare. La deserturi si aluaturi, vinuri dulci.
Profesorul Namolosanu sustine ca, pentru a ne putea bucura de toate proprietatile vinului cumparat, trebuie sa-l consumam dintr-un pahar in forma de lalea, transparent, cu picior. „Sticla transparenta te face sa te uiti la vin ca la o femeie goala. Piciorul iti permite sa misti paharul cum vrei, iar forma de floare scoate la iveala finetea mirosului. Apoi il plimbi prin gura, pe toti peretii gurii, pana ajunge la temperatura organismului. Abia atunci se simte combinatia celor peste o mie de compusi ai vinului”, ne-a mai spus degustatorul.
Pentru doritorii de vin fara alcool, Namolosanu este si mai categoric: „Este ca si nunta fara lautari. Nu ai nici o satisfactie. Daca nu are alcool, e imposibil sa-ti iuteasca mintea, cum face, in mod normal, un pahar de vin”.
Ioan Namolosanu recomanda cititorilor Libertatii cele mai reusite combinatii culinare intre vin si mancaruri.
Vinuri rosii usoare (Babeasca neagra, Cadarca, Burgund mare): Se recomanda asocierea cu sunca, jambon, frigarui de rinichi cu sunca, friptura de vitel, pui fript, pui la cuptor, andive cu sos, mancare de spanac, prepelite fripte, mititei cu piure de cartofi, curcan fript, pateu de ficat si de vanat, sarmalute din carne de vita in frunze de vita
Vinuri rosii mai consistente (Cabernet Sauvignon, Pinot Noir, Merlot, Feteasca neagra): diverse tocaturi, sarmale cu carne mai grasa, in foi de varza, muschi imbracat in slanina, muschi marinat la gratar, cartofi cu slanina, friptura de iepure, porumbei cu mujdei, ficat de rata sau gasca, pui pane, carne de vaca (muschi file, antricot, muschi de vaca la gratar).
Vinuri albe seci (Plavaie, Galbena de Odobesti, Feteasca Regala, Aligote, Zghihara de Husi, Riesling italian): Branzeturi, friptura de pasare, de miel, telina in suc, conopida gratinata, andive in suc, nisetru la gratar cu cartofi fierti, rasol de crap, peste la gratar, gratinat, la cuptor cu taitei, peste spaniol, pastravi in aspic, pastravi rasol.
Vinuri slabe, demiseci sau dulci (Chardonay, Sauvignion, Grasa de Cotnari, Tamaioasa romaneasca, Busuioaca de Bohotin): La prajituri, diferite feluri de placinte, creier, peste cu sos alb, pui sote, gaina cu orez, piscoturi, pateuri.
In cazul gustarilor in care a fost adaugat otet, al salatelor, precum si in mancaruri odorizate cu otet, ca si la branza cu smantana, nu se recomanda nici un tip de vin.
Faptul ca vinul rosu previne infarctul nu-i o poveste.
Vinul rosu, spre deosebire de alte bauturi alcoolice, ar putea contribui la prevenirea infarctului prin intermediul unui mecanism celular bine specificat, se arata intr-un studiu care sprijina asa-numita teorie a „paradoxului francez”, se arata intr-un studiu aparut in revista „Nature”.
Compusii polifenolici din vinul rosu de tip Cabernet Sauvignon impiedica producerea endotelinei-1, o peptida care contracta vasele sanguine, fiind astfel un factor recunoscut in dezvoltarea bolilor coronariene, sustine o echipa de cercetatori de la Scoala de Medicina din Londra. Acelasi test, realizat pe vinuri albe sau roze, a aratat ca acestea nu au aceasta calitate. Polifenolii din vinul rosu sunt, de altfel, atat de puternici incat chiar si consumul foarte moderat de vin rosu este suficient pentru manifestarea eficientei mecanismului celular. Foarte controversata, teoria „paradoxului francez” arata ca gratie consumului de vin locuitorii din aceasta tara sunt mai rezistenti la accidentele coronariene, in raport cu vecinii lor britanici de exemplu, si aceasta in ciuda unui consum echivalent de grasimi saturate.