ANALIZĂ/ Unde ar putea ajunge cele 48 de miliarde de lei de la Pilonul II dacă s-ar retrage administratorii fondurilor private. Analiștii spun că ar fi ”un haos” dacă ar fi administrați de stat

Potrivit unor surse Libertatea, administratorii de la Pilonul II sunt în discuții cu Guvernul cu privire la prevederile ordonanței, în contextul în care și băncile și sectorul energetic spun că au probleme din cauza acesteia.

În prezent, la Pilonul II s-au adunat 48,1 miliarde de lei, dintre care câștigul generat de investiții este de 8,1 miliarde de lei.

Fondurile de pensii private sunt administrate de șapte companii: NN Pensii, Allianz-Țiriac, Generali, BCR Pensii, BRD, Metropolitan și Aegon.

Impactul asupra pensiilor private

Cel mai mare impact al OUG 114/2018 ar putea fi în domeniul pensiilor private.

Ordonanța prevede:

• Creșterea capitalului firmelor de administrare cu 3,55 miliarde de lei, din care 1,6 miliarde de lei trebuie aduși până la 30 iunie 2019.
• Reducerea comisioanelor de administrare de la 2,5% la 1%.
• Posibilitatea ca românii să opteze să nu mai cotizeze la Pilonul II, iar banii să se ducă la Pilonul I, adică la stat.
• Sectorul construcțiilor, al doilea ca pondere în economia României, nu mai cotizează la Pilonul II, ca parte a măsurilor de creștere a salariilor.

Valentin Lazea, economistul-șef al BNR, a declarat luni că cei 7 administratori de fonduri de la Pilonul II de pensii vor să plece din România din cauza OUG 114.

Recomandări

România va primi litoralul ucrainean al Mării Negre și 100.000 de soldați NATO vor fi trimiși în Ucraina, susține Serviciul rus de Informații Externe: „O încercare de răzbunare”

„Din ce înțeleg eu din discuția cu Asociația Pensiilor administrate privat, marea majoritate, dacă nu toate cele 7 societăți de administrare ale Pilonului II se gândesc să se retragă din România, deoarece condițiile li se par excesiv de oneroase. Un efort financiar mare pentru un câștig inexistent. 7,25 milioane persoane ar avea de suferit”, a spus Lazea.

Ce spun analiștii despre o retragere a administratorilor fondurilor de pensii

Libertatea a întrebat mai mulți analiști ce ar însemna o retragere a administratorilor fondurilor de pensii din Pilonul II, care reprezintă unul dintre cei mai mari investitori în economia României.

Profesorul universitar Bogdan Glăvan spune că riscul de retragere a administratorilor fondurilor de pensii este foarte mare, deoarece obligarea lor de a veni cu 800 de milioane de euro bani de acasă echivalează cu o amendă.

„Dacă ar aduce acest aport de capital, societățile care administrează fondurile de pensii ar obține o rată a profitului extrem de mică, de 2%-5% anual, ceea ce ar însemna că nu își vor putea recupera acest capital mai devreme de anul 2030. Este greu de crezut că cineva ar investi în România în aceste condiții”, susține Glăvan.

Bogdan Glăvan mai spune că un scenariu sumbru ar fi ca, odată plecați administratorii fondurilor private de pensii, cei 48 de miliarde de lei să ajungă administrați de stat.

Recomandări

Ascensiunea lui Călin Georgescu, analizată de mai mulți experți: „Social media te convinge rapid, în câteva zile, dar fără profunzime”

„Fondurile vor fi probabil preluate în administrare de o agenție a statului, care, precum orice altă firma de stat, nu va avea nici un motiv să investească prudent banii noștri, ci să-i aloce pe criterii politice. În pasul 2, s-ar urmări, probabil, ca aceste fonduri să dispară complet, să fie contopite cu Pilonul I de pensii. Consecință imediată va fi scăderea randamentului fondurilor de pensii, adică micșorarea pensiei viitoare pe care românii o pot obține pe baza acestor sume acumulate. Apoi, după naționalizarea completă, efectul va fi că cetățenii vor fi complet dependenți de pensia plătită de stat”, spune acesta.

Analistul Dragoș Cabat, de la CFA România, arată cu degetul tot spre noile cerințe de capital.

„Exista un risc real, destul de mare de retragere a unor administratori de fonduri, în primul rând din cauză că li s-a cerut să aducă aproximativ 800 milioane euro în plus la capital. Pentru acționarii lor străini este posibil să fie sume prea mari, în condițiile în care ordonanța «taxa pe lacomie» practic lasă administratorii de fonduri fără profit pe o lungă perioadă de timp. Problema este că nu vor avea cui să vândă, căci nu cred că alte firme vor dori să intre în România să administreze fonduri de Pilon II în actualul cadru legislativ din România”, spune Cabat.

Recomandări

Ce probe rămân în dosarul lui Dumitru Buzatu după dezbaterile din camera preliminară. Trei dovezi că banii din portbagaj erau mită

El susține că România nu poate aspira să ajungă în zona euro sau la condiția de țară importantă din Europa fără o bursă puternică și fără o piață a forței de muncă puternică, incluzând aici și sistemul de pensii.

„Lipsa Pilonului II din piață sau tratarea lui ca o Cenușăreasă aduce mai puțini bani pentru investiții în România – inclusiv pentru finanțarea deficitului bugetar al Guvernului României – și pune în primejdie viitorul românilor”, punctează acesta.

Ce va fi însă, depinde tot de români, conchide Cabat. Aceștia vor trebui să aleagă între a contribui mai departe la Pilonul II sau a crede promisiunile Guvernului și să contribuie doar la stat. „Din punct de vedere financiar și al riscului, ar fi evident o greșeală”, avertizează el.

Cristian Păun, profesor la Academia de Studii Economice București, spune că riscul ca aceste fonduri să se retragă din România este „extrem de mare” și că nimic bun nu poate rezulta din acest lucru. 

Acesta susține că statul va dori să controleze banii din Pilonul II, chiar dacă ei sunt proprietatea privată a celor care contribuie la sistem.

„Dacă statul ar pune direct mâna pe aceste resurse și le-ar schimba încadrarea – trecerea la Pilonul I -, am vorbi de o naționalizare. Normal ar fi să vorbim de o trecere la Pilonul III, mai degrabă. Dar statul nu vrea să piardă acești bani. Așa că îi va menține într-o zonă gri, cel mai probabil îi va transfera la o structură creată prin aceeași OUG – Fondul Suveran de Investiții. Capitalul acumulat în conturi rămân proprietate privată, dar vor fi administrați nu de operatori privați (ca până acum), ci de stat. Îi vom vedea, cel mai probabil, la pensie. Nu se știe cum și nu se știe cu ce randament. Până acum totul este clar, totul are în spate un contract privat. Altfel, nu mai vorbim de așa ceva, ar fi un haos total”, mai spune Păun.

Pierde și statul

Chiar și statul român ar pierde dacă administratorii fondurilor de pensii private s-ar retrage din România. Și asta pentru că mare parte din banii de la Pilonul II sunt investiți în titluri de stat, adică aceste fonduri împrumută chiar statul român.

Circa 20% din totalul banilor adunați în Pilonul II, respectiv 1,9 miliarde de euro, sunt investiți pe bursa de la București, inclusiv în companiile de stat care au fost listate în ultimii ani.

„Acest Pilon II este, din păcate, cel mai important investitor în economia românească și în statul român în momentul de față. Prin participațiile sale la companiile românești la bursă asigură un management privat de calitate în aceste companii, temperează intențiile statului (acolo unde încă mai este acționar) de a devaliza aceste companii prin diferite strategii de management păguboase.

În plus, este o garanție de stabilitate pentru bursa din România și oferă o bună parte din credibilitatea acestei piețe, care avea toate șansele să devină piață emergentă. Șanse pe care, prin acest OUG și această trecere a Pilonului II din administrare privată în administrarea statului se pierd definitiv”, spune Cristian Păun.

Libertatea a solicitat Ministerului Finanțelor să spună dacă ia în calcul renunțarea la aceste prevederi sau schimbarea lor din cauza avertismentelor repetate ale companiilor asupra efectelor ordonanței. Până la publicarea acestui material nu am primit niciun răspuns.

Banca Națională a României (BNR) a cerut ca „taxa pe lăcomie”, care se aplică băncilor, să nu mai fie legată de indicele ROBOR, deoarece banca centrală nu ar mai avea cum să apere leul în cazul unui atac speculativ asupra monedei naționale.

Călin Popescu Tăriceanu, șeful Senatului și liderul ALDE, a cerut eliminarea taxei de 2% pe cifra de afaceri din sectorul energetic, deoarece aceasta pune mari probleme companiilor.

Citește mai multe despre Pensii private și Pilonul II pe Libertatea. 

Urmărește-ne pe Google News