Cum ar putea fi împiedicat prin lege premierul Florin Cîțu să-și ascundă consilierii. Propunerile APADOR-CH

• În acest context, Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH) propune o serie de modificări ale Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.

De ce invocarea GDPR nu stă în picioare

APADOR-CH pornește de la răspunsul adresat de Guvern jurnalistei Codruța Simina, de la Pressone.ro, care a încercat să afle numele și CV-urile celor care lucrează în echipa guvernamentală.

Tentativa a eșuat însă, după ce reprezentanții Guvernului au răspuns că datele cerute nu sunt unele de interes public, dar și că numele, prenumele și adresa de e-mail au caracter personal și, conform reglementărilor GDPR, nu se dezvăluie decât în anumite condiții. Răspunsul a devenit unul standard pentru instituțiile publice cărora li se solicită date de acest fel.

În apărarea acestui punct de vedere, APADOR-CH menționează articolul 6 din GDPR care stipulează că, dacă datele sunt prelucrate în baza unei obligații legale care îi revine operatorului (n.r. – în acest caz, Guvernului), dar și dacă există un interes legitim pentru aflarea acestora, ele pot fi dezvăluite.

Recomandări

Mircea Drăghici, deputatul care în 2018 a golit conturile PSD, se pregătește pentru liberarea condiționată. Ce sume nejustificate a găsit instanța în averea lui

În ce privește interesul legitim al celor care solicită datele, APADOR-CH invocă Avizul 6/2014 privind noțiunea de interese legitime ale operatorului de date în temeiul articolului 7 din Directiva 95/46/CE.

Acest aviz spune că publicarea datelor personale este posibilă în cazul în care se realizează „în interesul altor părți interesate, precum angajații sau jurnaliștii sau publicul larg”. Totuși, același document recomandă să existe un cadru legal bine definit în fiecare țară.

Propunerile de modificare a legii, trimise către toate partidele

În acest context, APADOR-CH propune modificarea Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, astfel încât instituțiile să nu fie obligate să furnizeze, ca până acum, doar „numele și prenumele persoanelor din conducerea autorității sau a instituției publice și ale funcționarului responsabil cu difuzarea informațiilor publice”.

În schimb, legea modificată ar suna astfel:

numele și prenumele persoanelor din compunerea comisiilor, comitetelor, grupurilor și altor structuri similare, înființate în cadrul autorităților sau instituțiilor publice sau care funcționează sub autoritatea, subordinea sau coordonarea autorităților și instituțiilor publice;

Recomandări

Programul care-i ajută pe adolescenții români să se dezvolte în afara școlii: „Ne dorim ca peste un milion de tineri să deprindă abilitățile de viață și de carieră”

componența nominală a cabinetului sau cancelariei persoanelor care, potrivit articolului 544 din Codul administrativ, au dreptul de a avea cancelarie sau cabinet în subordine, inclusiv consilierii onorifici ai acestora.

Conform articolului 544 din Codul administrativ, persoanele în subordinea cărora pot funcționa cabinete, cancelarii și care pot numi consilieri onorifici sunt:

• premierul;
• vicepremierul;
• ministrul de stat, ministrul, ministrul delegat;
• secretarul general al Guvernului, secretarul general adjunct al Guvernului, șeful Cancelariei prim-ministrului;
• consilierul de stat, secretarul de stat și subsecretarul de stat și asimilații acestora din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, din cadrul ministerelor și al celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale;
• conducătorul organelor de specialitate ale administrației publice centrale cu rang de secretar de stat;
• președintele consiliului județean;
• primarii;
• vicepreședinții consiliilor județene;
• viceprimarii.

În final, organizația precizează că a transmis aceste propuneri către parlamentari din toate partidele, pentru a deschide discuția referitoare la modificarea legii.

Urmărește-ne pe Google News