Cum ar trebui să te pregătească educația pentru piața muncii. Un om își schimbă de patru ori specializarea într-o viață 

Dacă scade analfabetismul funcțional până în 2030, PIB-ul României se poate dubla sau tripla pe termen lung. Dar acest lucru înseamnă o schimbare radicală a arhitecturii curriculare, care să privească dezvoltarea abilităților de bază ale tuturor elevilor, nu un sistem care să urmărească doar crearea unor vârfuri, cum sunt olimpicii, spun cei doi experți.

Adică toată lumea să înțeleagă un prospect de medicament, să știe ce furnizor de energie electrică să-și aleagă și de ce vaccinarea anti-COVID e importantă.

Cristian Hatu este fondatorul Centrului de Evaluare și Analize Educaționale (CEAE), asociație care a schimbat cu totul, în ultimul deceniu, felul în care se predă fizica în școli, astfel încât copiii să înțeleagă fenomenele din jurul lor, nu să memoreze formule.

După același model, au început reformarea predării chimiei. El a explicat pentru Școala 9 de ce aceste testări PISA sunt o oglindă atât de bună a nivelului de educație al unei țări.

„Acum școala trebuie să te pregătească pentru o economie foarte dinamică, apar ramuri noi, dispar alte ramuri. Într-un raport al Băncii Mondiale de acum mai mulți ani se menționa că un om își schimbă specializările de-a lungul vieții active de trei-patru ori. Deci nu locurile de muncă, specializările. Or, asta înseamnă că școala trebuie să-i dezvolte niște abilități elevului, astfel încât el să-și poată construi rapid noi specializări”, a spus Cristian Hatu pentru Școala 9.

Recomandări

PNL și PSD se spală pe mâini de vila lui Iohannis. Festivalul ipocriziei a venit după cel al slugărniciei

Angajații fabricilor din comunism aveau nevoie să știe cu totul alte lucruri decât ce li se cer noilor generații de muncitori. „E mult mai important decât înainte ca angajatul să poată gândi rațional, structurat, apar multe situații în care el trebuie să ia decizii fiindcă întâmpină situații cu care nu s-a mai confruntat, trebuie să aibă capacitate de analiză, de a găsi soluții”.

Dar nu e vorba doar de situații de la locul de muncă pentru care ai nevoie astăzi de pregătire, crede Andreea Eșanu, manager de proiecte educaționale la CEAE.

„Uitați-vă la corelația dintre alfabetizarea funcțională și atitudinea generală cu privire la vaccinuri. Ce fel de scepticism afișăm atunci când ne îndoim cu privire la utilitatea vaccinurilor? Astfel de probleme țin de înțelegerea unei relații simple între fenomene de tipul cauză-efect, lucruri care țin de o educație științifică la un nivel de bază”.

Legătura dintre PIB și pregătirea unui popor

Productivitatea unui stat se calculează după mai multe modele matematice. Se pot lua în calcul capitalul, forța de muncă și schimbările tehnologice, de pildă. În perioada comunistă, variabila „capital uman” însemna câți ani de școală are un om, adică economiștii se uitau la cantitate. Astăzi, specialiștii se uită la calitatea educației, la abilitățile unei persoane. Adică „felul în care angajații unei fabrici reușesc să folosească, să manipuleze tehnologia, aparatura, tot ce înseamnă mijloace de producție din fabrica respectivă pentru a produce plusvaloare”, explică Andreea Eșanu pentru Școala 9.

Recomandări

Procurorii cer pedeapsa maximă pentru Mario Iorgulescu în dosarul în care este acuzat de ucidere din culpă. Când vor lua judecătorii decizia finală

Primii cercetători care au pus semnul de echivalență între nivelul de alfabetism funcțional și Produsul Intern Brut (PIB) al unui stat au fost Erik Hanushek și Ludger Woessmann, în cartea „The Knowledge Capital of Nations” („Capitalul de cunoaștere a națiunilor”). Ca să găsească legătura, au colectat date începând cu anii 60 până în 2000 de la economii puternice care foloseau teste standardizate de evaluare a nivelului de cunoștințe de bază al populației.

„Aceste rezultate păreau că se influențează, adică nivelul ridicat al acestor cunoștințe se corela cu nivelul ridicat al produsului intern brut, în timp ce un nivel scăzut se corela cu un nivel mai scăzut. Concluzia a fost că nivelul de cunoștințe și activități al populației influențează capacitatea de creștere economică a țării respective”, a explicat didactic Andreea.

Acum, fluctuația dintre școala online și cea față în față din cauza pandemiei aduce și ea pierderi financiare. Pierderile de învățare nu pot fi calculate acum cu exactitate, dar la bani e mai simplu. Se previzionează că elevii ale căror școli au fost închise ar putea avea venituri mai mici cu 3% pe toată durata vieții. Iar pentru țări, pierderea s-ar traduce, pe termen lung, printr-o scădere anuală cu 1,5% a PIB-ului până spre finalul secolului. Din nou, educația aduce bani la buget, iar lipsa ei te duce la sapă de lemn.

Continuarea, pe Școala 9. 

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro