Cum arată gospodăria Elenei Ceaușescu din Petrești după ce „n-a mai trecut nimeni pe acolo de 2 ani”

Născută în 1916 într-o familie de țărani din Petrești, Dâmbovița, Lenuța Petrescu avea să devină soția lui Nicolae Ceaușescu, „savant de renume mondial” și „tovarășă academician doctor inginer”.

Până să se umple de titluri, ea a crescut într-o casă acum modestă, aflată în centrul satului Petrești, reședința comunei cu același nume din Dâmbovița.

Casa se află la doar 7 clădiri de Căminul Cultural unde, vineri, au venit comisarul european pentru Sănătate, Stella Kyriakides, ministrul sănătății, Ioana Mihăilă, și secretarul de stat, Andrei Baciu.

La numărul 21, în spatele unui gard verde, scorojit și a unui conifer oblic care pare tras de bătrâneți se întinde domeniul pe care a crescut „tovarășa” de mai apoi.

Recomandări

Cum ar putea arăta motivarea CCR în cazul secretizării declarațiilor de avere. Profesorul de drept Cristian Clipa: „Procurorii nu trebuie să fie serviți ca la restaurant”

Însă atât casa, cât și grădina se văd extrem de greu în spatele unor bălării care au acaparat tot peisajul, din spatele și până în fața curții.

S-au pus lanț și lacăt

Casa pare desenată pe versuri de „Ileană, Ileană”, neapărat cântată de Romica Puceanu, solistă invitată la petrecerile de ziua de naștere ale lui Nicolae Ceaușescu (foto). Are pridvor cu coloane albe, pereți exteriori de o culoare gri cu inserții verzi și e acoperită de țigla clasică a zonei.

Totuși, prezintă deja crăpături, iar vecinii au explicații pentru starea deplorabilă a gospodăriei.

„N-a mai venit nimeni pe acolo de vreo doi ani. De dinainte să fim închiși, de dinainte de pandemie”, spun vecinii.

Recomandări

Cum poate fi redus deficitul bugetar fără creșteri de taxe. Soluțiile economiștilor: tăierea investițiilor inutile, taxarea inversă la TVA, eliminarea unor de programe de stat

Cel care îngrijea casa însă nu locuia tot timpul acolo, era un nepot de-ai Elenei Ceaușescu. Apoi, a început să vină și fiul respectivului nepot, conform oamenilor care stau pe strada principală, însă vizitele s-au rărit.

Apoi, pentru ca nimeni să nu mai intre în grădiniță, poarta a fost ferecată cu un lanț și un lacăt suplimentar. 

Gardul s-a umplut de pânză de păianjen, care a înghițit și ceva ce pare o factură lăsată de poștaș pe gard. În rest, doar verde. Verdele gardului scorojit și al vegetației care tinde să înghită totul.

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro