Business Insider a realizat tabloul sumbru din New York, cel mai afectat stat american de COVID.
Anthony Almojera, locotenent în cadrul serviciului integrat de intervenții rapide și adjunct al șefului unității din Brooklyn, e paramedic de 17 ani.
El a povestit cum a fost chemat la 4 zile distanță la aceeași adresă, unde au murit pe rând, de COVID, un bărbat și soția lui. Fiica de 50 de ani a celor doi era distrusă când a înțeles că după ce și-a pierdut tatăl, trebuie să-și înmormânteze și mama.
În altă zi, a reușit să resusciteze un bărbat de 30 de ani și era fericit că l-a salvat. La spital însă, acesta s-a stins, lăsând în urmă o fetiță de 7 ani.
Rămâi marcat de așa ceva. Povestea asta ne afectează psihic pe toți, nimeni nu va scăpa nevătămat sufletește și mintal.
Anthony Almojera:
Michael Greco, adjunct la departamentul de urgență din Queens, spune că New Yorkul a devenit “zonă de război”.
Sunt mai mulți morți decât pe timp de război. Presiunea, stresul în care lucrează personalul de pe ambulanță sunt fără precedent, ca să nu mai punem la socoteală faptul că se pot infecta în orice moment. Efectele psihologice asupra celor din prima linie nu trebuie neglijate. Medicii, paramedicii și asistentele riscă să dezvolte sindrom de stres posttraumatic.
Michael Greco:
Apelurile la 911 au crescut în New York de la 4.000 la 7.000 pe zi. Față de 50-70 de stopuri cardiorespiratorii pentru care era solicitată Ambulanța înaintea crizei COVID, acum sunt 300 astfel de cazuri pe zi.
Echipajele de urgență lucrează în ture de câte 16 ore, cinci zile la rând, ca să facă față situației.
Mai greu decât să reziste fizic la volumul de muncă dublu este însă să se deconecteze când ies din tură.
Cum să mă scutur de asta când termin munca? Nu pot. Lupt cu un inamic care seamănă moarte în jurul meu și pe care nu știm cum îl putem învinge. Mă simt efectiv deznădăjduit.
Anthony Almojera:
Almojera este unul dintre cei care riscă să dezvolte sindrom de stres post-traumatic.
Dr. Charles Marmar, șeful departamentului de psihiatrie și al programului de cercetare a sindromului de stres posttraumatic de la New York University, a explicat pentru Business Insider că personalul medical aflat în prima linie de luptă cu COVID se va confrunta cu stări de insomnie, de epuizare și depresie pe timpul crizei și după ce aceasta va lua sfârșit, pentru că este expus unui nivel de stres foarte crescut.
Efectele ar putea apărea însă și mai târziu, în unele cazuri, susține Laurie Nadel, psihoterapeut.
Poate să dureze și un an până să iasă la suprafață urmările traumei și să se manifeste. E greu de estimat, pentru că nu am mai avut niciodată de-a face cu o pandemie de anvergura asta, cu un dușman care să amenințe, practic, fiecare om de pe planetă.
Laurie Nadel, psihoterapeut:
Dr. Shauna Springer, psiholog specializat în recuperarea posttraumatică la Stella Center, în Illinois, susține că o parte a salvatorilor ajung să fie copleșiți de vină pentru că nu reușesc să salveze viețile celor care fac forme severe de COVID.
Îmi spun că se simt responsabili pentru pacienții care le mor în brațe sau pe tura lor, își fac vină pentru fiecare viață pierdută.
Dr. Shauna Springer:
Lt. Anthony Almojera spune că are deja colegi care au cedat psihic sau dau semne de afectare.
Primesc mesaje noaptea de la colegi care nu mai pot dormi de grijă. Grijă pentru bolnavi. Grijă pentru familiile de care au fost separați, ca să nu le îmbolnăvească. Unii se-apucă de băut și beau prea mult.
Anthony Almojera:
Un studiu din 2018 arăta că, în SUA, 7% dintre angajații serviciului integrat de intervenții rapide sunt afectați de depresie.
În timpul unui dezastru, cum este criza COVID, procentul crește însă îngrijorător. În Japonia, de exemplu, după cutremurul și tsunamiul din 2011, era de 21%.
Foto: Hepta, EPA