ComenteazăNu mai departe de martie 2015, autoritățile egiptene anunțau că au în plan construcția unei noi capitale, de la zero, la 45 de kilometri de prăfuitul Cairo. În februarie 2017, când lumea făcea deja calcule, predicții și glume privind termenul de finalizare al proiectului (n.r. chinezii sunt deja faimoși pentru viteza cu care lucrează), China s-a retras din proiect.
Va fi capabil Egiptul să construiască o metropolă, cu clădiri mai înalte decât Turnul Eiffel și un mega-aeroport care să primească uriașul flux anual de turiști, fără partenerul chinez? Poate că da. Însă ce înseamnă cu adevărat să construiești un oraș cât mai aproape de perfecțiune în 2018?
Succesul unui astfel de plan stă în detalii și în specificul fiecărei țări, bineînțeles, însă sunt elemente universale pe care ar trebui să le bifeze orice oraș. Fie el construit de la zero, fie ca parte dintr-un ambițios proiect de dezvoltare. Iată care sunt patru dintre acestea:
Un oraș pentru oameni, nu pentru imagine
Arhitecții au tendința de a pica în plasa grandorii și a clădirilor impunătoare. Mai ales în cazul capitalelor. Este una dintre greșelile pe care Jan Gehl, autorul cărții „Orașe pentru oameni” și profesor de Design Urban al Școlii de Arhitectură din Copenhaga, le întâlnește cel mai des. Brasilia, din Brazilia, sau Canberra, capitala Australiei, sunt doar două dintre metropolele care au „căzut în păcat” – construite mai mult sau mai puțin de la zero și, mai mult sau mai puțin, exemple de eșecuri, este de părere Gehl: „Au fost făcute să arate prea formal și s-a depus mult efort pentru ca acestea să arate impresionant. Știu că o parte din oraș ar trebui să impresioneze pentru că vorbim despre o capitală, însă restul ar trebui construit mult mai atent, pentru a răspunde nevoilor de zi cu zi”.
Spațiile verzi mari și dese, cheia marilor succese
Cartierele și zonele rezidențiale trebuie să fie primitoare și aerisite, spune dr. Robin Hickman, director al Bartlett School of Planning, din cadrul UCL, care recomandă multe spații deschise și limitarea folosirii automobilelor în zonele centrale și cele rezidențiale. În schimb, arhitecții ar trebui să gândească spații verzi și multe locuri de joacă pentru copii. Măsuri precum cele descrise mai sus au fost implementate cu succes în Vauban, Germania, dar și în București, acolo unde omul de afaceri Liviu Tudor a investit în spațiile verzi extinse (15.000 mp) ale parcului de birouri West Gate Business Park din Militari.
Infrastructură „verde”
La acest capitol arhitecții includ spațiile verzi de pe acoperișurile clădirilor, grădinile suspendate sau pereții verzi. Sunt metode de înfrumusețare a orașului implementate cu succes chiar acum în Paris sau New York. Infrastructura „verde” oferă spații noi de cultivat legume – la un nivel micro, bineînțeles, mai mult oxigen și o izolare mai eficientă a clădirilor. În plus oferă habitatul perfect pentru insecte.
Adio, mașini!
Orașul perfect trebuie să aibă cât mai multe mijloace de transport în comun – supra și subterane, dar și artere pentru pietoni sau o rețea de piste pentru biciclete. 30% dintre mini-călătoriile prin oraș ar trebui făcute cu tramvaiul sau metroul. 30% cu bicicleta și între 10 și 20% pe jos. Cât despre mașini, ideal ar fi să avem un oraș numai cu mașini electrice, însă nu în regim privat, ci mai degrabă într-un sistem de car-sharing bine pus la punct de autorități. Parcările ar trebui făcute numai în afara cartierelor, cu taxe anuale piperate, pentru a încuraja mersul pe jos și folosirea mijloacelor de transport în comun.
Cum arată, în opinia ta, orașul perfect?
Sursa foto: Shutterstock.com