ComenteazăMedia numărului de cazuri zilnice de COVID-19 în România, în ultimele 7 zile, se menține la peste 1.100.
În ciuda bilanțului ridicat, nu puțini sunt cei sceptici privind efectele pe care le produce coronavirusul asupra plămânilor, iar unii cer în continuare dovezi.
Medicul recunoaște: „Tinerii au nevoie de o altă abordare, pe care noi nu am reușit să o găsim”
Beatrice Mahler crede că autoritățile trebuie să găsească soluții de convingere a tinerilor care încă nu cred în periculozitatea COVID-19 și nu respectă regulile.
“Probabil că tinerii au nevoie de o altă abordare pe care noi încă nu am reușit să o găsim, astfel încât ei să vină alături de noi în această echipă de persoane care luptă. Trebuie neapărat să găsim o soluție să îi capacităm, să ne ajute”, a spus Mahler pentru Libertatea.
Acum, vara, ne confruntăm cu un volum de muncă extrem de mare față de ceea ce ne-am așteptat. Și vine toamna, vin pacienții cu boli pulmonare cronice, care se vor acutiza. Toamna aceasta vom avea o provocare reală, pe lângă gripa și infecțiile virale la care ne așteptăm.
Beatrice Mahler, doctor pneumolog:
Și a încheia: “Mi-aș dori ca tinerii să înțeleagă că trebuie să facem o echipă în această luptă. Pentru că altfel, fără ajutorul lor, nu vom reuși să găsim soluții”.
Medicul Beatrice Mahler a explicat și în emisiunea Adriana Nedelea LA FIX de ce nu mai poate să respire un pacient cu COVID-19 în stare gravă.
Libertatea prezintă imagini de la Computerul Tomograf (CT) ale unor pacienți bolnavi de COVID-19, internați la Spitalul Marius Nasta din București.
Pentru ca cititorii să înțeleagă ceea ce văd, ziarul a apelat la doctorul Beatrice Mahler, managerul Institutului.
“La persoanele sănătoase, aerul prezent în plămân se evidențiază la examinarea computer tomografică prin zone negre, situate de o parte și de alta a inimii, care este situată central, ușor spre stânga toracelui”, explică Beatrice Mahler.
“În imaginea de mai sus, se observă forma moderată de infecție. Mai precis, zonele afectate, cele albe, sunt în lobii inferiori. Infecția cu SARS-CoV-2 presupune la unii pacienți o evoluție cu afectare pulmonară în care citokinele, care sunt substanțe produse de organism ca reacție la infecție, ocupă locul alveolelor pulmonare, așa numiții săculeți de aer”, continuă managerul de la “Marius Nasta”.
“Imaginea de mai sus reprezintă forma severă de afectare pulmonară în cazul infecției cu SARS-CoV-2. Practic, se vede cum plămânii pacientului sunt albi, plini de citokine, care nu mai permit realizarea schimburilor gazoase”, a explicat Beatrice Mahler pentru Libertatea.
durează până când survine moartea cerebrală, dacă plămânii nu funcționează și se produce stopul cardio-respirator, creierul fiind astfel lipsit de oxigen.