Libertatea a consultat ultima listă cu cheltuielile partidelor și vă prezintă comparativ cum au decis conducerile PSD, PNL, USR și AUR să folosească sumele primite de la bugetul de stat.

Precizăm că finanțele sunt repartizate pe capitole, deoarece marile partide, PSD și PNL, refuză să precizeze care sunt destinatarii finali: site-uri, case de sondare, firme de consultanță politică.

Partidele încasează, din 2015, bani de la buget pentru a-și desfășura activitatea. Alocarea a crescut de la 14 milioane în 2016 la peste 314 milioane de lei în 2024. O majorare de peste 22 de ori în opt ani.

Dacă USR are pe site o situație defalcată a cheltuielilor, unde se pot vedea și beneficiarii, PSD și PNL nu răspund la solicitările venite în baza legii privind liberul acces la informațiile de interes public.

Transparența nu a crescut în ultimii, dimpotrivă. Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă au impus un cod al tăcerii în partidele pe care le conduc despre unde se duc banii publici, după cum a arătat ziarul în mai multe rânduri. 

Analiza Libertatea vă prezintă cheltuielile din luna octombrie, ultima lună raportată la Autoritatea Electorală Permanentă.

Totalul arată că PNL a folosit cei mai mulți bani în această lună, urmat de PSD.

  • PNL:  7.417.594 de lei
  • PSD:  7.232.232 de lei
  • AUR: 5.900.552 de lei
  • USR: 3.602.774 de lei

Cheltuieli pentru presă și propagandă:

  • PSD: 4.896.124 de lei
  • PNL: 3.869.932 de lei
  • USR: 1.150.155 de lei
  • AUR: 0 lei

Cheltuieli pentru sondaje:

  • PSD: 804.347 de lei
  • PNL: 1.838.317 lei
  • USR: 267.250 de lei
  • AUR: 1.885.850 de lei

Cheltuieli cu consultanța politică

  • PSD: 480.551 de lei
  • PNL: 999.593 de lei
  • USR: 173.738 de lei
  • AUR: 21.000 de lei

Bugetul pentru salarii aferent lunii octombrie:

  • PSD – 562.985 de lei
  • PNL – 333.440 de lei
  • USR – 804.645 de lei
  • AUR – 311.898 de lei

Ciolacu și Ciucă încalcă legea informațiilor de interes public

Libertatea a trimis o solicitare PSD, în ianuarie 2023, pentru a obține informații despre sumele plătite pentru publicitate politică în presă. Liderul PSD nu a dat curs niciodată solicitării, deși avea obligația să ofere un răspuns într-un termen de 10 zile, încălcând astfel legea.

Marcel Ciolacu și-a luat angajamentul, în mai multe declarații publice, că va răspunde la această cerere. Nu a făcut-o vreodată.

O solicitare a fost trimisă și către PNL, pe 5 decembrie 2023, privind sumele plătite presei. Lucian Bode și Nicolae Ciucă nu au răspuns, deși președintele PNL a promis, în mod repetat, că partidul va oferi un răspuns.

O investigație Libertatea a arătat cum un milion de euro au ajuns la site-ul digi24.ro de când tandemul Ciucă – Bode se află în fruntea PNL.

În 2023, Libertatea a prezentat cum folosesc USR și AUR banii pentru propagandă și publicitate politică.

Sertarul în care stă proiectul inițiat de PSD

Un proiect de lege depus de PSD, în aprilie 2023, prin care site-urile ar fi fost obligate să marcheze cu semnul P articolele comandate de partide, nu a fost discutat vreodată în comisiile parlamentare și nu a fost votat vreodată.

Dacă legea privind combaterea evaziunii fiscale, pe care au depus-o Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă, a trecut în doar două zile de Parlament, proiectul care obligă site-urile să informeze publicul că are în față un articol plătit de partide este ținut la sertar în Camera Deputaților.

Inițiativa legislativă a trecut tacit de Senat, în septembrie 2023, adică nu a fost dezbătută și votată, ci a fost depășit termenul de 45 de zile în care ar fi trebuit ca senatorii să se pronunțe asupra ei.

Proiectul se află, în acest moment, în Camera Deputaților, dar Comisia Juridică nu a dat raportul necesar intrării în plen. 

Alfred Simonis, președinte interimar al Camerei Deputaților, se află printre inițiatorii legii, dar nu le-a cerut colegilor să o și voteze. 

Inițiativa depusă de PSD a venit de la Autoritatea Electorală Permanentă și a stat între decembrie 2022 și aprilie 2023 la Guvern. Fostul premier Ciucă a refuzat și el să și-l asume.

PSD și l-a asumat formal prin faptul că l-a depus în Parlament, după care nu s-a mai întâmplat nimic.

„Nu există consens în Coaliție asupra proiectului, de aceea nu este supus votului. Va sta la sertar până se ajunge la un acord între Ciolacu și Ciucă”, au declarat surse parlamentare pentru Libertatea.

România va organiza în 2024 cinci rânduri de alegeri: europarlamentare, locale, parlamentare și două tururi pentru prezidențiale. 

Partidele vor putea folosi banii din subvenție în campanie, dar și în afara ei. Televiziunile nu au dreptul legal să încaseze bani de la partide în afara campaniilor electorale, dar artificiul este că articolele sunt comandate site-urilor aferente televiziunilor. Articolele plătite de partide nu sunt marcate însă într-un mod distinct față de celelalte materiale. 

Urmărește-ne pe Google News