Cum arăta un concediu peste graniţă în “epoca de aur“: ‘Am aşteptat un an să văd Berlinul de Est’

În 1987, Marilena Stoian se hotărâse să plece într-o excursie, prin Oficiul Naţional pentru Turism (ONT), în Republica Democrată Germană. Făcuse toate demersurile plină de speranţă şi nerăbdare. Habar nu avea că abia peste un an o să plece. “Urmăreau să te descurajeze. Mi-au pus sute de întrebări: «De ce plecaţi în străinătate? România aţi vizitat-o?». Le-am spus că am colindat ţara, dar pentru ei nu era suficient. Replicile erau de-a dreptul penibile: «Vizitaţi România şi după aceea plecaţi în străinătate! ». Dar am trecut cu bine. Urmau recomandările de la şefi şi chiar de la securistul care răspundea de instituţia unde lucrai”, ne-a povestit Marilena Stoian.

Când, într-un final, aveai paşaportul în mână, bucuria se putea dovedi prematură. “Am primit paşaportul fix când locurile pentru excursie se ocupaseră. Am aşteptat un an, până în 88, când s-a format un nou grup”, ne-a spus Marilena Stoian. Deşi concediul i s-a părut fenomenal, Marilena nu a mai vizitat ţări străine decât după Revoluţia din 1989. “Îmi pusesem în gând să nu mai plec din ţară, descurajată fiind de aşteptarea aceea”. Din 1945 până în 1989, zona estică a Germaniei a fost controlată de sovietici. Berlinul era împărţit de celebrul zid. “În 89, regimurile comuniste au căzut şi am reuşit să plec liniştită”, a rememorat femeia. La scurt timp, la începutul anilor 90, Marilena Stoian punea bazele Asociaţiei Naţionale de Turism Rural, Ecologic şi Cultural (ANTREC).

Din România plecai cu o sumă fixă de bani

Recomandări

Sondaj INSCOP la comanda Libertatea. Mulți români cred că președintele se ocupă de Economie și Sănătate

Ca să fie siguri că românii nu se alintau prea tare şi că nu-i tenta traficul de valută, responsabilii comunişti impuneau un buget fix de vacanţă. “Ei îţi schimbau banii de cheltuială în ţară. Era vorba de circa 100 de euro. Dincolo însă aveai totul asigurat: cazare, masă sau intrări la muzee”, ne-a povestit Marilena Stoian. Majoritatea românilor dădeau, cum bine se ştie, dovadă de ingeniozitate. Plecau cu produse româneşti, pe care le vindeau la destinaţie, reuşind astfel să îşi majoreze bugetul de vacanţă.

Citiţi mâine care erau restaurantele celebre din timpul lui Ceauşescu

Urmărește-ne pe Google News