În 2018, Institutul Clinic Fundeni, ca lider de proiect, obținea aprobare pentru proiectul Live (ro) – 1, dedicat pregătirii medicilor în vederea depistării și tratării pacienților infectați cu virusurile hepatitelor B, C și D. Parteneri în acest proiect au fost Universitatea de Medicină și Farmacie Iași și Institutul Național de Sănătate Publică.
Un demers salutar: România se situează, de mulți ani, pe primele locuri în Europa la numărul de infectări cu virusuri hepatice și pe ultimele locuri în ceea ce privește accesul la tratament al pacienților cu hepatită.
4,6 milioane de euro pentru pregătirea medicilor
Live (ro) – 1 a fost dublat cu Live (ro) – 2 Est și Live (ro) – 2 Sud, proiecte de testare a populației expuse la infectarea cu virusurile hepatitice. Live (ro) – 3 se află în faza de licitații.
În cadrul Live (ro) – 2 Est, UMF Iași a fost lider de proiect, iar parteneri au fost Asociația Română Anti-SIDA (ARAS) și Spitalul Județean de Urgență „Sf. Spiridon” din Iași.
În ambele programe – Live (ro) – 1 și Live (ro) – 2 Est, prof. dr. Anca Trifan, gastroenterolog și șefa medicilor anchetați de DIICOT Iași pentru deținere de droguri, a fost implicată ca expert, respectiv ca manager de proiect.
Proiectul pentru pregătirea medicilor Live (ro) – 1 s-a derulat timp de 64 de luni, între iulie 2018 – noiembrie 2023. Practic, 432 de medici din toată țara au participat la mai multe seminarii, pe tema diagnosticării și tratării pacienților cu hepatită.
Bugetul total al proiectului a fost de 23.000.000 de lei (aproximativ 4,6 milioane de euro) din care 22.200.000 de lei – finanțare nerambursabilă și în jur de 800.000 de lei – cofinanțare beneficiar.
Ce-a făcut IC Fundeni cu două milioane de euro
Partea cea mai mare din buget a fost gestionată de liderul de proiect. Într-un răspuns scris pentru ziar, Institutul Clinic Fundeni arată că i-au fost alocați 13,9 milioane de lei, din care „a executat 10 milioane de lei” (aproximativ două milioane de euro).
Pe ce au fost „executați” acești bani? Pe cheltuieli salariale (plata a 25 de experți), pe cheltuieli administrative, „cheltuieli echipamente IT și servicii organizare seminarii” și pe „o campanie de informare, educare, conștientizare, comunicare la nivel național în domeniul infecțiilor hepatice”.
Echipamentele IT achiziționate au fost un desktop, un laptop și o multifuncțională, în valoare totală de 30.300 de lei, fără TVA (în jur de 6.000 de euro). Acestea au fost furnizate de SC AMG Comservice SRL.
Pentru organizarea de seminarii, IC Fundeni a cheltuit 155.000 de lei (în jur de 31.000 de euro). Contractul a fost atribuit în octombrie 2019, prin procedură simplificată, firmei Emma Com-Prodimex Import Export SRL, cu sediul în sectorul 2 și un număr de 2 angajați.
Contract cu firma unui fost șef de televiziune
Campania de informare a fost încredințată firmei Messages to Out There, prin licitație, valoarea contractului fiind de un milion de lei (în jur de 200.000 de euro), potrivit SEAP. Administrator și asociat unic al firmei câștigătoare este Sorin Enache, fost director în mai multe trusturi de presă.
În prezent, printre altele, Enache figurează ca administrator și la Euromedia Group SA, o companie de panotaj, cu un portofoliu bogat de contracte cu instituțiile publice. Conform termene.ro, administratori la Euromedia, alături de Enache, sunt Ionuț Coldea și Alexandru Ștefan Nanu, fost lider TSD Prahova și apropiat al foștilor deputați PSD Sebastian Ghiță și Vlad Cosma.
„Două spoturi de 20 de secunde”
În campania realizată la comanda IC Fundeni, firma lui Enache s-a angajat să producă spoturi publicitare pentru TV și radio, să se asigure că acestea sunt difuzate pe canale de televiziune cu o audiență rezonabilă. În oferta depusă, Messages to Out There a indicat posturile Antena 3 și România TV, pentru difuzarea spoturilor.
„Campania a constat în următoarele acțiuni”, explică pentru Libertatea IC Fundeni. „Au fost realizate două spoturi TV cu o durată de 20 de secunde” și difuzate, de peste 200 de ori în total, pe posturile Antena 3 și România TV. Două spoturi radio, tot cu o durată de 20 de secunde, au fost difuzate, tot de peste 200 de ori, la Antena Satelor și Radio România Actualități.
În online, a fost realizat un banner și expus pentru 60 de zile pe site-ul csid.ro, „realizând peste un milion de vizualizări”. A fost creată și promovată o pagină de Facebook pentru proiect.
În outdoor, au fost realizate 84 de panouri, care au fost amplasate 20 în București și 64 în restul țării („în zone cu trafic intens și vizibilitate foarte bună”). De asemenea, au fost livrate 84 de afișe, care „au fost plasate în diverse locații pe durata derulării proiectului”.
Spoturile au fost urcate și pe o secțiune a site-ului IC Fundeni, dar, între timp, au fost retrase.
INSP, contract de 6.000 de euro, pentru două computere
Într-un răspuns scris pentru ziar, Institutul Național de Sănătate Publică susține că a primit, „în decursul celor 5 ani de derulare a proiectului Live(ro), suma totală de 1.295.552,93 de lei (260.000 euro), din care 1.093.915,73 lei finanțare externă nerambursabilă și 201.637,21 lei finanțare națională”.
Din această sumă, INSP a cheltuit 30.000 de lei (în jur de 6.000 de euro) pentru a cumpăra două computere de birou și două multifuncționale de la Mida Soft Business SRL (anunț de participare simplificat nr. SCN1058591/15-11-2019 în portalul electronic al achizițiilor publice).
Mida Soft Business SRL, deținută, conform risco.ro, de Florentina Moruz și Dumitru Moruz, a avut contracte de furnizare echipamente IT cu mai multe instituții publice, printre care DNA, Tribunalul Constanța, CJ Ilfov, CFR Călători și Primăria Sectorului 1.
Salarii dublate pentru angajații INSP
Despre cei 254.000 de euro rămași, INSP afirmă că i-a folosit pentru: „dezvoltarea cadrului metodologic pentru programele regionale de screening al populației”, „activități de informatizare suport a bazelor de date ale screeningului”, analiză de date și „elaborarea de rapoarte, studii, informări și propuneri de politici publice”.
Toate aceste obiective se regăsesc, listate, și în Regulamentul de Organizare și Funcționare a INSP (art. 2, alineatul 2), aprobat prin ordin al Ministerului Sănătății. Cu alte cuvinte, Institutul a încasat niște fonduri europene doar ca să-și facă treaba pentru care e bugetat deja.
În Raportul pe activitate pe 2022, conducerea INSP menționează că angajații Centrului Național de Statistică și Informatică în Sănătatea Publică (CNSISP, care funcționează în cadrul Institutului) „au asigurat suport tehnic echipamentelor hardware și aplicațiilor software ale sistemului SEES – proiect LIVE(RO) 1”.
Cei 254.000 de euro, bani europeni, au fost distribuiți angajaților implicați în proiect, dacă e să ne luăm după declarațiile de avere depuse de directorul CNSISP, Cristian Calomfirescu.
Venitul salarial al șefului CNSISP a crescut de la 79.348 de lei pe 2019, la 123.827 de lei pe 2020, 145.901 lei pe 2021, ajungând la 174.164 de lei în 2022 și 178.520 de lei pe 2023. Diferențele de ordinul miilor de euro – între 4.200 de euro și 9.000 de euro în plus pe an – includ, probabil, și sumele încasate pentru prestarea serviciilor din cadrul Live (ro) – 1.
Pe ce a dat UMF Iași un milion de euro
Felia din costul proiectului Live (ro) – 1 alocată Universității de Medicină și Farmacie Gr. T. Popa Iași a fost de 6.277.208,42 de lei (1,26 de milioane de euro).
Într-un răspuns scris pentru ziar, UMF Iași afirmă că, din acești bani, „a executat suma de 5.099.349,08 lei (n.red. – aproximativ un milion de euro), pe parcursul celor 64 luni de proiect”.
În septembrie 2021, Universitatea a achiziționat, prin licitație cu anunț în SEAP, două aparate fibroscan mobil pentru examen hepatic. Costul total al contractului a fost de aproximativ 130.000 de euro, iar câștigător a fost Tehno Electro Medical Company SRL (sau TEMCO), o firmă care a depășit nivelul de 10.000 de contracte pe bani publici. Aceasta a fost, de fapt, o achiziție pentru programul Live (ro) 2 – Est, contrar a ceea ce lasă să se înțeleagă răspunsul UMF Iași pentru ziar.
Taxe, consumabile și salarii de 870.000 de euro
Restul de 870.000 de euro „executați” de UMF Iași în proiectul Live (ro) 1 au fost utilizați, conform explicațiilor date de Universitate, pentru „cheltuieli generale de administrație” și „cheltuieli cu taxe/abonamente/cotizații/acorduri/autorizații necesare pentru implementarea proiectului – respectiv cheltuieli privind acreditarea cursurilor”.
Taxa de acreditare pentru furnizorii de educație medicală este de 400 de euro, potrivit deciziei publicate de Colegiul Medicilor din România în Monitorul Oficial.
Alți bani au fost dați de UMF Iași pentru „obiecte de inventar, materii prime și materiale inclusiv materiale consumabile”, „servicii organizare seminarii” și cheltuieli salariale pentru 14 experți.
Experții prin apel de selecție, pe bază de dosar și de interviu, de către comisii alcătuite din cadre universitare din cadrul UMF Iași. Din datele publicate pe site-ul Universității, candidații au concurat singuri pe loc și au fost, toți, admiși.
Răspunsul scris al UMF precizează că remunerarea experților s-a făcut astfel: 60 de lei pe oră (pentru cei cu mai puțin de 5 ani de experiență în domeniu), 70 de lei pe oră pentru cei cu experiență între 5 și 10 ani) și 80 de lei pe oră (pentru cei cu experiență mai mare de 10 ani).
84.000 de euro, onorariu de expert
Doctor inginer chimist Georgiana Colotin, expert în grupul țintă P1 în cadrul Live (ro) – 1, a fost remunerată de UMF cu 132.476 de lei (în 2021), 133.631 de lei (în 2022) și cu 142.299 de lei (în 2023).
În medie, pentru implicarea în proiect, dr. Colotin a încasat în jur de 28.000 de euro pe an, timp de 3 ani, potrivit declarațiilor de avere – 84.000 de euro în total. Colotin activează în cadrul Institutului Petru Poni din Iași și a fost angajată din sursă externă strict pentru participarea la Live (ro) – 1.
Doctorul Trifan – 100.000 de euro din „grantul Live (ro)”
Prof. dr. Anca Trifan, conducătoare de doctorat și șefa medicilor de la Spitalul Sf. Spiridon din Iași, a deținut în cadrul proiectului Live (ro) – 1 rolul de coordonator regional metodologie și monitorizare. În cadrul Live (ro) – 2 dr. Trifan a fost manager de proiect.
Între 2018 și 2023, studiind declarațiile de avere depuse de medicul Trifan, se observă modificări interesante de venituri obținute din activitatea didactică la UMF Iași. Astfel, în 2018, salariul de la Universitate era de 153.554 de lei.
Un an mai târziu, pentru „activitate profesor universitar, conducere doctorat, grant Live (ro)”, dr. Trifan a încasat cu 88.000 de lei în plus, adică 242.296 de lei.
În 2020, salariul de la UMF este de 193.000 de lei, plus „74.798 lei grant Live (ro) – 1”. În 2021, salariul de la UMF crește cu 37.000 de lei, ajungând la 230.645 de lei.
Pentru veniturile realizate în 2022, dr. Trifan depune o declarație de avere rectificativă, în care trece separat, pe lângă salariul de 157.800 de lei de la UMF, și suma de „80.321 de lei – program Live (ro)”. Pentru anul 2023, dr. Trifan declară venituri din „activitatea didactică” la UMF Iași de 399.417 lei. Cu 241.000 de lei (48.000 de euro) mai mult decât salariul din anul precedent.
E adevărat că salariile cadrelor didactice din învățământul superior au crescut în ultimii ani, dar nu cu mai mult de 20 la sută pe an. Însumând diferențele, rezultă că profesoara Trifan a obținut, din proiectul pe fonduri europene, suma de 521.000 lei (în jur de 104.000 de euro).
Managerul de proiect – 57.000 de euro
E adevărat și că specialiștii au prețul lor, pe care, în cazul acestor programe, și-l stabilesc singuri.
Manager de proiect pentru Live (ro) – 1 a fost conf. univ. Corina Silvia Pop, director medical la Spitalul Universitar de Urgență București, fost consilier în Ministerul Sănătății.
În declarațiile de avere, dr. Pop a trecut următoarele venituri încasate ca manager de proiect Live (ro) 1: pe anul 2019, anul când a preluat postul – 15.900 de lei, pe 2020 – 65.300 lei, pe 2021 – 45.859 de lei, pe 2022 – 90.980 de lei, pe 2023 – 67.444 de lei. În total – 285.483 de lei (aproximativ 57.000 de euro).
39 de experți, remunerați cu 2,6 milioane de euro
Publicul a fost informat și educat, medicii au fost pregătiți să lupte mai eficient cu hepatita. Trăgând linie, din cei 3,26 de milioane de euro pe care instituțiile implicate în Live (ro) – 1 susțin că i-au „executat”, sunt vizibili în licitații în jur de 370.000 de euro.
Ceilalți 2,89 de milioane de euro pot fi justificați doar ca salarii (254.000 de euro la INSP) și, restul de 2,6 milioane de euro, ca plăți pentru experți. Aceștia au fost 39 la număr, 14 angajați de UMF Iași și 25 de IC Fundeni, potrivit răspunsurilor pentru ziar. În medie, așadar, fiecare expert a fost plătit cu aproximativ 70.000 de euro, bani europeni, pentru participarea la proiect.
După cum s-a văzut mai sus, unii au primit mai mult, alții mai puțin, în funcție de vechime, denumirea funcției, numărul de ore de conferențiat și alte criterii care n-au fost date publicității.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro
marian.pricop • 14.01.2025, 10:20
Până nu se va stopa golania finanțării partidelor politice de la bugetul de stat, clanurile politice de infractori cu gulere albe vor găsi tot felul de metode să îi sifoneze!
dante69 • 14.01.2025, 08:53
Asta e diversiune rusa. Nu cred ca Psd, Pnl si fortele europene s- arp utea deda la asa ceva. Suna a propaganda pentru a manipuala pleava, adunatura de *** care cred pe nemestecate neadevaruri asa cum ne explica marii intelectuali gen Oprea, Chifu si Banescu. De vina sintem noi ca nu apreciem acest rai terestru in care avem norocul sa traim.
Acest comentariu a fost moderat pentru că nu respectă regulile site-ului.
Mirciulica • 14.01.2025, 08:39
Lipsa lege. Banii publici, indiferent că vin din bugetul de stat sau bugetul ue, ar trebui controlați mai ferrm și restri tionati la publicitate. Ce logică este sa plătești publicitate pentru ceea ce face o entitate publica? Și sume astronomice. Dar așa își crează oamenii politici români premisele construirii ilegale/imorale, in folos propriu, a unor rețele de influență sau/a unor venituri ilicite. Toate aspectele de acest gen sunt componentele unui arsenal bogat,bine întreținut de legislativ, de creare de avantaje consistente pentru întreaga clasa politice, pentru fiecare partid, pentru politicienii cu putere de decizie.